Scara mâţei, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Scara mâţei, de Vasile Alecsandri, este o operetă.

„După o pribegire de doi ani prin staturile Europei (termin de pas-port), în urma răscoalei noastre din 28 martie 1848”, Alecsandri se întorcea în ţară la sfârşitul lunii decembrie 1849.

Solicitat de Matei Millo, care conducea atunci teatrul românesc din Iaşi, Alecsandri e gata să contribuie la înjghebarea unui repertoriu dramatic naţional şi chiar în primele luni ale anului 1850 scrie două piese: opereta într-un act Scara miţei, pusă pe muzică de Alexandru Flechtenmacher şi reprezentată în premieră pe scena Teatrului Naţional din Iaşi la 2 aprilie, şi „comedia cu cântice” în 3 acte, jucată pe aceeaşi scenă o săptămână mai târziu, Chiriţa în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă.

Adresându-se unui public al cărui gust pentru teatru nu era încă format, opereta Scara mâţei, deşi uşoară, fără pretenţii, a avut un mare succes, datorită şi distribuţiei: Millo (Marin), Teodorini (Ghiţă Făurin), Neculau (Măgdian), d-na Sterian (Florica) şi „demoazelele” Gabriela (Anica) şi Sevastiţa (slujnica Anicăi) - cei mai buni actori ai scenei ieşene pe atunci, dar îndeosebi stimei de care se bucura Alecsandri (conferă scris, către Jean Honore Ubicini, Biblioteca Academiei Române, manuscrisul nr. 3.370; Vasile Alecsandri, Scrisori. Însemnări).

Vasile Alecsandri

Nicolae Iorga (Istoria literaturii române în sec. XIX) îşi exprimă părerea că ar fi vorba de o imitaţie sau prelucrare a unei piese franceze.

A fost publicată în „Zimbrul”, nr. 35-38 din octombrie-noiembrie 1850, apoi în volumele: Teatru românesc. Repertoriul dramatic, 1852; Potpuri literar, 1854 (numai Scena VI); Vioara teatrului românesc, 1857 (cupletele: Vai de tine, măi Marine, Păsărele mult iubite, Ca să fii cucoană mare, Femeia-i ca apa ce curge la soare, Ah, mă jur pe-a ta zâmbire); Opere complete, 1875.

Check Also

„Fost-ai ce-ai fost.” Un principiu estetic al sintaxei române în comparaţiune cu latina şi limbile romanice, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

„Fost-ai ce-ai fost.” Un principiu estetic al sintaxei române în comparaţiune cu latina şi limbile …

Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu, este un studiu …

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu, este un studiu …

Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de …

Scornesc şi stârnesc. Un specimen de necesitatea vechilor texturi pentru orice cercetare linguistică, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Scornesc şi stârnesc. Un specimen de necesitatea vechilor texturi pentru orice cercetare linguistică, de B.P. …