Săracii grauri!, de Ion Agârbiceanu (comentariu literar, rezumat literar)

Săracii grauri!, de Ion Agârbiceanu, este o povestire a cărei primă ediţie a fost publicată în volumul Din munţi şi din câmpii în 1957.

Ion Agârbiceanu

Fragment

În după-amiaza aceea, de la sfârşitul lui septembrie, stăteam de vorbă cu pădurarul Nicodim, la poalele pădurii. Era un cer senin, înalt şi aerul călduţ încă. Din vreme în vreme, pe deasupra luncii şi a costişii se învârtejau cârduri de grauri, se înălţau, se coborau într-un vuiet aspru de aripi.

- Se pregătesc şi ei de ducă, zise pădurarul. Şi bine fac, mai bine mai curând, decât prea târziu. Căci iată ce-au păţit într-un an nişte grauri întârziaţi.

Şi pădurarul Nicodim îmi povesti:

Vara a fost ploioasă şi răcoroasă. S-au făcut grâne bune, porumbul a crescut înalt, a rodit frumos, dar, la începutul lui septembrie, era încă în lapte. Oamenii se temeau că nu se va coace, şi priveau îngrijoraţi cerul, mereu înnourat. Dar pe la mijlocul lunii, norii s-au rupt în două, chiar deasupra satului, s-au făcut în grabă nevăzuţi şi a rămas senin, curat, umed parcă, din zare în zare.

S-a pus o toamnă lungă şi caldă, care a ţinut până la mijlocul lui decembrie. Niciun strop de ploaie, numai noaptea rouă ca vara, iar cu începutul lui noiembrie - brumă în loc de rouă. Dar bruma uşor, nu ardea pajiştea. Otava s-a uscat înmiresmată, iar porumbul s-a copt bine.

Aproape toate feliurile de paseri călătoare au plecat mai târziu de pe plaiurile noastre, iar vreo câteva stoluri de grauri, înşelaţi de toamna lungă şi călduţă, s-au învârtejit deasupra hotarului nostru, până i-a apucat zăpada şi gerul venit pe neaşteptate, în a doua jumătate a lui decembrie.

Şi, în două-trei zile, ne trezim cu paserile sure, pestriţe, că au dat năvală în sat. Zăpada se pusese în strat gros şi, pe urmă, se pusese ger.

- Săracii grauri! ziceau sătenii, ce se va alege de ei?

- Cine ştie cum s-au înşelat!

- Cum a fost vara ploioasă şi răcoroasă, vor fi crezut că abia în toamnă a început vara.

- Mirare, totuşi! Ei, ca toate paserile care nu iernează pe la noi, au un simţ care nu-i minte şi le spune când a bătut ceasul de plecare.

- Se pare că ăstora nu le-a spus. Poate sunt nişte pui întârziaţi şi, mai mult, le-a ars de joacă când a început vremea frumoasă.

Pe câmp nu mai aflau nimic de mâncare şi au venit în sat. S-au strecurat, fără nicio teamă, prin şuri, prin podurile caselor, prin coşare, căutând grăunţe. Pe-aici şi dormeau.

Ziua umpleau tufele de soc, pe care mai rămaseră bobite negre, pe viţele sălbatice, care se căiarau pe streşinile caselor şi ciuguleau roadă ascunsă pe sub frunze tari, ce nu căzuseră încă.

Din zi în zi, păsărelele pestriţe erau tot mai blânde, cu penele tot mai îmburzoiate de frig. Intrau în cămări, în tindă, pe uşa deschisă, şi se temeau tot mai puţin de om.

Copilaşul meu de trei anişori se scula, cu noaptea în cap, şi plângea să-l îmbrăcăm şi să-l ducem la fereastră să vadă păsălelele. Chiar pe dinaintea fereştii trecea o viţă groasă, sălbatică, pe care mai erau boabe răzleţe.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …