Samuel Domokos

Samuel Domokos (16 martie 1913, Ciugudul de Jos, judeţul Alba) - folclorist, istoric literar şi bibliograf maghiar.

Absolvent al Facultăţii de Filologie de la Universitatea din Cluj, este profesor de liceu la Năsăud (1940-1944) şi la Budapesta (1945-1947); din 1948 - asistent, lector, apoi conferenţiar, şef de catedră, profesor la Catedra de limba şi literatura română a Universităţii „Eotvos Lorand” din Budapesta. De aici s-a pensionat în 1978, dar a predat până în 1983 istoria literaturii române din secolul al XX-lea.

Colaborează cu studii, articole şi recenzii din domeniul literaturii române la revistele din Ungaria „Filologiai Kozlony”, „Vilagirodalmi Figyelo”, „Helikon”, „Nagyvilag”, „Elet es Irodalom”, „Ethnographia”, „Studia Slavica”, „Acta Litteraria”, „Foaia noastră”, precum şi la „Revista de folclor”, „Viaţa românească”, „Revista de istorie şi teorie literară”, „Steaua” şi „România literară”.

Domokos cercetează literatura română din secolul al XIX-lea, folclorul literar românesc şi est-european, legăturile literare româno-maghiare şi traduce în limba maghiară din proza şi dramaturgia românească (Nicolae Bălcescu, I.L. Caragiale, Ion Creangă, Ion Agârbiceanu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Nicolae Velea). În antologia literaturii universale, redactată de Kardos Laszlo, selectează textele şi semnează notele biografice ale scriitorilor din secolul al XIX-lea şi al XX-lea, prezentând douăzeci şi opt de autori români.

Sub redacţia şi îngrijirea sa, însoţite de studii introductive, au apărut în limba maghiară volume de versuri alese din Alexandru Toma, Tudor Arghezi, Alexandru Macedonski, Lucian Blaga, Ion Pillat etc. La realizarea acestor volume au contribuit cu traduceri poeţi de frunte ai literaturii maghiare, cum sunt Aprily Lajos, Jekely Zoltan, Kanyadi Sandor, Illyes Gyula, Szemler Ferenc, Szilagyi Domokos, Garai Gabor, Kiss Jeno şi Nagy Laszlo.

După o serie de studii despre Octavian Goga, în 1971 îşi publică monografia Octavian Goga, a kolto es mufordito (O. Goga poetul şi traducătorul), lucrare din care apare în 1978 un extras şi în limba română (Octavian Goga. Anii studenţiei. Traducerile). A dat la iveală o serie de date noi, inedite, referitoare la Octavian Goga, îndeosebi corespondenţa cu Ioan Lupaş, documentele din arhiva cercului studenţesc „Petru Maior” şi, mai ales, procesele verbale ale şedinţelor la care a luat parte poetul, documentele de înfiinţare şi cele privind activitatea redacţională a revistei „Luceafărul”, notele inedite ale lui Goga la corectura traducerii sale după Tragedia omului de Madach Imre.

Domokos s-a înscris în istoria cercetării relaţiilor literare româno-maghiare cu cele două volume ale bibliografiei maghiare a literaturii române, A roman irodalom magyar bibliografiaja.

Primul volum, editat în 1966, prelucrează materialul adunat din intervalul 1831-1960, cel de-al doilea, publicat în 1978, cuprinde datele dintre anii 1961 şi 1970. Tot de domeniul legăturilor literare româno-maghiare se ocupă volumul de studii Magyar-roman irodalmi kapcsolatok (1985).

Ca folclorist, a întocmit antologia baladelor haiduceşti ale popoarelor est-europene (Betyarok tuzenel, 1959), a publicat mai întâi o broşură (1963), apoi un volum de basme populare culese de el însuşi de la povestitorul bilingv Vasile Gurzău din comuna Mehkerek, comitatul Bekes (Vasile Gurzău magyar es roman nyelvu mesei, 1968).

Prezentând pentru prima oară repertoriul întreg al unui povestitor bilingv, textele populare oferă pentru Domokos posibilităţi necunoscute până atunci de cercetare a relaţiilor folclorice reciproce româno-maghiare, de analiză ştiinţifică a metodei şi psihologiei povestirii bilingve şi, totodată, de studiere a rolului şi importanţei unei personalităţi creatoare marcante în păstrarea şi înnoirea tradiţiilor populare.

Opera literară

  • A roman irodalom magyar bibiiografiaja (Bibliografia maghiară a literaturii române), I-II, Bucureşti, 1966-1978;
  • Octavian Goga a kolto es mufordito (Octavian Goga poetul şi traducătorul), Bucureşti, 1971; ediţia (O. Goga. Anii studenţiei. Traducerile), traducere de Dan Culcer, prefaţă de I.D. Bălan, Bucureşti, 1978;
  • Magyar-roman irodalmi kapcsolatok (Legături literare maghiaro-române), Budapesta, 1985;
  • Tipografia din Buda: contribuţia ei la formarea ştiinţei şi literaturii române din Transilvania la începutul secolului al XIX-lea, Gyula, 1994.

Culegeri

  • Mehkereki nephagyomanyok. Vasile Gurzău mesei (Tradiţii populare din Mehkerek. Povestite de Vasile Gurzău), Budapesta, 1963;
  • Vasile Gurzău magyar es roman nyelvu mesei (Poveşti povestite în limbile maghiară şi română de Vasile Gurzău), Budapesta, 1968.

Ediţii

  • Tudor Arghezi, Testamentom (Testament), introducerea editorului, Budapesta, 1961;
  • Lucian Blaga, Magikus virradat, introducerea editorului, Budapesta, 1965;
  • Ion Pillat, Pogany almok valogatott versek, introducerea editorului, Budapesta, 1966;
  • Lajos Aprily, Tavaszi tuzek. Roman koltok versei (Tocuri de primăvară. Culegere de poezie românească), ediţie bilingvă, Bucureşti, 1969;
  • Alexandru Mitru, Az Olumpovsz legendai (Legendele Olimpului), traducere de şi introducerea editorului, Bucureşti, 1983.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …