Protestaţie în numele Moldovei, a omenirei şi a lui Dumnezeu, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Protestaţie în numele Moldovei, a omenirei şi a lui Dumnezeu, de Vasile Alecsandri, a apărut în mai 1848, la Braşov şi era semnată: Vasili Alecsandri (mădular a comitetului ales de obştie pentru redacţia cererilor sale) - mai - 1848.

După cum se ştie, în urma nereuşitei mişcării de la sfârşitul lui martie 1848 din Moldova, Alecsandri ia calea exilului. La 15 aprilie trecea hotarul la Tulgheş, însoţit de G. Cantacuzino, acolo erau arestaţi, iar după o săptămână puteau pleca spre Braşov, unde ajungeau la 25 sau 26 aprilie (conferă G.C. Nicolescu, Viaţa lui Vasile Alecsandri, care corectează unele date greşite furnizate de Gheorghe Bogdan-Duică, Vasile Alecsandri).

Vasile Alecsandri

Constatând că mişcarea din Moldova era prezentată falsificat în Transilvania, Alecsandri, - adresându-se „Fraţilor români din toată România!” - redactează, fără îndoială din însărcinarea comitetului revoluţionar, Protestaţia în care zugrăvea situaţia politică şi socială din Moldova, ticăloşia regimului şi domnitorului de la Iaşi.

Însufleţit de atmosfera de entuziasm revoluţionar în care are loc marea adunare populară de la Blaj din ziua de 3/15 mai 1848, Alecsandri scrie şi publică tot acum în Foaie pentru minte... poeziile 15 mai 1848, Către români şi Hora Ardealului, care oglindeau frământările sociale şi naţionale din acel moment istoric, fiind totodată o puternică chemare la unire.

Tot el pare să fie autorul „corespondenţei din Iaşi” semnată „un abonat din Moldova”, publicată în „Gazeta de Transilvania” din 5/17 mai şi 8/20 mai 1848, în care prezenta realitatea evenimentelor falsificate de duşmanii revoluţiei (conferă G.C. Nicolescu).

Poetul avea să-şi continue activitatea revoluţionară la Cernăuţi, apoi la Paris, pentru realizarea visului care se contura tot mai limpede în mintea tuturor românilor: Unirea.

Check Also

„Fost-ai ce-ai fost.” Un principiu estetic al sintaxei române în comparaţiune cu latina şi limbile romanice, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

„Fost-ai ce-ai fost.” Un principiu estetic al sintaxei române în comparaţiune cu latina şi limbile …

Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu, este un studiu …

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu, este un studiu …

Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de …

Scornesc şi stârnesc. Un specimen de necesitatea vechilor texturi pentru orice cercetare linguistică, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Scornesc şi stârnesc. Un specimen de necesitatea vechilor texturi pentru orice cercetare linguistică, de B.P. …