Practicile politice liberale în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea

Liberalismul îşi are originea în ideologia mişcărilor de emancipare socială şi naţională din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Aplicarea principiilor liberale privind modernizarea societăţii româneşti începe o dată cu domnia lui Alexandru Ioan Cuza, a cărei bază politică o constituiau liberalii moderaţi reprezentaţi de Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica şi Nicolae Kretzulescu.

Adoptarea Constituţiei de la 1866 şi venirea principelui Carol pe tron marchează consolidarea şi relansarea procesului de modernizare a României. Liberalii vor fi în fruntea acestui proces, punând în practică principiile lor doctrinare.

Guvernările liberale

  • C.A. Kretzulescu (martie-august 1867)
  • Ştefan Golescu (august 1867 - aprilie 1868)
  • Nicolae Golescu (mai-noiembrie 1868)
  • Dimitrie Ghica (noiembrie 1868 - ianuarie 1870)
  • Alexandru G. Golescu (februarie-aprilie 1870)
  • Ion Ghica (decembrie 1870 - martie 1871)
  • Ion C. Brătianu (iulie 1876 - aprilie 1881)
  • Dumitru C. Brătianu (aprilie-iunie 1881)
  • Ion C. Brătianu (iunie 1881 - martie 1888)
  • Dimitrie A. Sturdza (octombrie 1895 - noiembrie 1896)
  • Petre S. Aurelian (noiembrie 1896 - martie 1897)
  • Dimitrie A. Sturdza (martie 1897 - martie 1899)
  • Dimitrie A. Sturdza (februarie 1901 - decembrie 1904)
  • Dimitrie A. Sturdza (martie 1907 - decembrie 1908)
  • Ion I.C Brătianu (decembrie 1908 - decembrie 1910)
  • Ion I.C Brătianu (ianuarie 1914 - ianuarie 1918)

Guvernele din anii 1867-1868 se constituie în baza înţelegerii dintre fracţiunile liberale de la hotelul Concordia, în februarie 1867. Aceasta a fost prima tentativă de formare a unui partid liberal. Măsurile adoptate aveau în vedere consolidarea instituţiilor statului şi obţinerea independenţei acestuia. Interzicând străinilor dreptul de a arenda proprietăţi şi votând legea monetară, liberalii radicali au atras protestele Marilor Puteri şi ale Turciei, care au acceptat cu greu emiterea unei monede naţionale. În 1868, guvernul Nicolae Golescu promovează legea privind înzestrarea şi organizarea armatei după principii moderne.

Marea guvernare liberală (1876-1888) contribuie la dezvoltarea capitalistă a României. Sunt adoptate legi privind responsabilitatea ministerială, organizarea învăţământului şi a armatei. În economie se consolidează capitalul naţional şi se adoptă hotărâri cu caracter protecţionist. Astfel sunt aplicate principiile liberale exprimate prin deviza: „Prin noi înşine”. Încă de la instalarea la guvernare, în 1876, prim-ministrul I.C. Brătianu avertiza asupra stadiului de dezvoltare înapoiat al societăţii româneşti. Românii, din cauza conjuncturilor politice şi geografice, nu avuseseră timpul necesar pentru a putea evolua o dată cu naţiunile europene occidentale. Venise deci momentul dezvoltării pe baze proprii a industriei, comerţului şi agriculturii româneşti la nivel european, asigurându-se totodată preponderenţa elementelor naţionale.

Odată obţinută independenţa, România devine regat (1881). Era deci necesară revizuirea Constituţiei. Liberalii încearcă şi reuşesc lărgirea corpului electoral în favoarea burgheziei de la patru la trei colegii, în funcţie de votul cenzitar, chiar cu riscul apariţiei unor diferende între cei doi lideri: I.C. Brătianu şi C.A. Rosetti. În 1914, Parlamentul lua în discuţie proiectele legislative privind: votul universal şi împroprietărirea ţăranilor. Izbucnirea primului război mondial a impus clasei politice amânarea acestor reforme care urmau să schimbe radical societatea românească după război.

Măsuri politice liberale

  • 1870 - mişcare conspirativă iniţiată de liberalii radicali având drept scop îndepărtarea lui Carol. Declanşată defectuos la Ploieşti, acţiunea atrage arestarea fruntaşilor liberali, judecaţi şi achitaţi într-un proces la Târgovişte;
  • 1877-1878 - războiul de independenţă a României; întâlniri ale lui I.C. Brătianu cu împăraţii Franz Joseph la Sibiu şi cu ţarul Nicolae al II-lea la Livadia; votarea creditelor pentru armament; proclamarea independenţei; participarea la Congresul de la Berlin;
  • 1879 - modificarea articolului 7 din Constituţie privind acordarea cetăţeniei;
  • 1883 - România aderă la Tripla Alianţă;
  • 1884 - adoptarea noii legi electorale prin revizuirea Constituţiei; legea Domeniilor Coroanei;
  • 1885 - Biserica Ortodoxă Română devine biserică autocefală;
  • 1892-1894 - susţinerea mişcării memorandiste şi prin aceasta a luptei de emancipare a românilor din Transilvania;
  • 1914 - I.I.C. Brătianu propune în Parlament adoptarea reformelor agrară şi electorală.

Măsuri economice liberale

  • 1867 - Străinilor le este interzis dreptul de a arenda imobile, hanuri, cârciumi şi de a se aşeza în mediul rural.
  • 1868 - Legea pentru construirea şi exploatarea unei reţele de căi ferate de 914 km (concesiunea Strousberg) pe ruta Roman-Vârciorova. înfiinţarea Camerei de Comerţ şi Industrie.
  • 1870 - Legea monetară propusă cu trei ani înainte de I.C. Brătianu permite baterea monedei de aur cu efigia lui Carol I.
  • 1880 - Răscumpărarea căilor ferate; statul român prelua exploatarea lor. Legea privind înfiinţarea Băncii Naţionale a României, care va deveni principala sursă de credit pentru dezvoltarea industriei şi comerţului. Începe canalizarea râului Dâmboviţa, proiect al inginerului Grigore Cerchez.
  • 1882 - Legea privind organizarea armatei: ea va contribui la recrutarea unui număr cât mai mare de cetăţeni.
  • 1885 - Măsuri vamale protecţioniste: este denunţată Convenţia comercială cu Austro-Ungaria şi apoi cu Rusia şi Germania.
  • 1887 - Legea pentru încurajarea industriei naţionale.
  • 1897 - Legea repausului: în zilele de duminică şi sărbători nu se lucra, iar magazinele şi întreprinderile erau închise.
  • 1901 - Program de relaxare fiscală şi de percepere eficientă a taxelor.
  • 1903 - Crearea unei comisii a petrolului pentru valorificarea bogăţiilor petrolifere ale României.
  • 1907 - Anul răscoalei determină mai multe măsuri agrare: legea învoielilor agricole; legea limitării dreptului de a lua în arendă; legea înfiinţării Casei Rurale.

Check Also

Începuturile vieţii politice moderne în ţările române în secolul XIX

Încă din 1802, programele politice ale partidei naţionale ceruseră alegerea unui domn străin, iar cererea …

În căutarea unor noi soluţii politice în secolul al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al XIX-lea

Elita românească În societatea românească din secolul al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al …

Cucerirea puterii politice de către Tudor Vladimirescu. Relaţiile sale cu boierii divaniţi în a doua etapă a mişcării revoluţionare din 1821

Cel care s-a opus venirii lui Tudor Vladimirescu cu Adunarea norodului în capitală a fost …

Diversitatea etnică şi confesională, soluţii politice în perioada interbelică

O nouă structură etnică şi confesională După 1918, România a cuprins patru regiuni care fuseseră …

Noi orientări în politica externă a României după 1989

Prăbuşirea sistemului comunist în 1989-1990, destrămarea URSS şi dispariţia sferei ei de influenţă au pus …