Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 3-6 din martie-iunie 1883.

Am transcris prin cu- guturala iniţială qu- în cuintuplet, cuadruplet. Am păstrat pe u final la câteva cuvinte discutate din punct de vedere etimologic: genunchiu, mănunehiu, muşchiu, ochiu. Din acelaşi motiv, am reţinut şi variantele fachie, urechie, muchie etc.

Fache (şi fachie) e cunoscut pe o arie nordică mai largă, cu înţelesul de torţă făcută din aşchii muiate în răşină, care foloseşte la prinsul peştilor noaptea (conferă Dicţionarul limbii române).

În legătură cu originea aromânilor, părerea lui Hasdeu este că aceştia au plecat din nordul Dunării, unde formau un corp comun cu dacoromânii. Coborârea lor spre sud a fost determinată de presiunea maghiară. Astăzi s-a impus însă teoria că aromânii sunt sud-dunăreni încă de la origine, că trunchiul român comun era situat pe o întinsă zonă romanizată, de o parte şi de alta a fluviului.

B.P. Hasdeu

După aşezarea slavilor în Peninsula Balcanică, aromânii şi meglenoromânii au coborât mai spre sud; după venirea ungurilor; istroromânii au fost împinşi spre marginile apusene ale Peninsulei, iar altă ramură de români a urcat spre zona Moraviei.

Arom. făcură nu există în realitate. Tache Papahagi, în Dicţionarul dialectului român, înregistrează numai pe fleacă şi fleamă (cu var. flamă), împrumutate probabil din albaneză.

E surprinzător că Hasdeu nu citează deloc alb. flake „flacără”, pe care îl putea cunoaşte din dicţionarul lui Hahn (Albanesische Studien); Meyer explică termenul albanez prin lat. flaca (< facla, cu metateza lui l). Cabej, Studime gjuhesore, crede că alb. flahe este „o creaţie elementară”, deci un cuvânt indigen şi că românescul flacără ar proveni din albaneză, ipoteză neîntemeiată.

Ceea ce e remarcabil este însă că secvenţa bisilabică neaccentuată -ără intră într-un tip de structură fonetică specific cuvintelor din substrat: aburc, mazăre, măgură, strugure etc. de aceea, e posibil ca în cazul lui flacără să avem de-a face cu un sufix din traco-dacă.

Check Also

Doina răstoarnă pe Rosler, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Doina răstoarnă pe Rosler, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie …

Doina. Originea poeziei poporane la romani, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Doina. Originea poeziei poporane la romani, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui …

Ghioc şi sglăvoc. Un dublet greco-latin în limba română, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Ghioc şi sglăvoc. Un dublet greco-latin în limba română, de B.P. Hasdeu, este un studiu …

Din istoria limbei române, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Cele zece articole din cuprinsul cărţii Din istoria limbei române, de B.P. Hasdeu, au apărut …

Laletica sau fiziologia sonurilor, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Laletica sau fiziologia sonurilor, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie …