Poezia obiceiurilor

Obiceiurile calendaristice la români apar puternic reprezentate în folclorul literar.

Obiceiurile tradiţionale ocupă un loc aparte prin durată şi amploare.

Sărbătorile de iarnă acoperă două săptămâni pline (24 decembrie - 7 ianuarie) şi au puncte centrale Crăciunul şi Anul Nou.

Repertoriul lor bogat cuprinde: colindele - colinde propriu-zise, colinde de copii - urările de belşug şi recoltă bogată cu pluguşorul şi cu buhaiul, urarea cu sorcova, urarea cu zorile sau zioritul, urare făcută în zorii zilei de Crăciun şi Anul Nou, vasilca; jocurile cu măşti: turca sau cerbul, brezaia, cămila, capra, cerbuţul, malanca, jocurile cu păpuşi; dansurile: căiuţii sau bumbierii şi căluşerii, şi, în sfârşit, cântecele de stea, vicleimul; irozii, ieslea şi teatrul popular cu tematică haiducească.