Peatra din casă, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Peatra din casă, de Vasile Alecsandri, este un vodevil.

Scrisă în ianuarie 1847, la Palermo, comedia a avut, la prima ei lectură doi auditori: Elena Negri şi Nicolae Bălcescu. Aceştia l-au îndemnat pe autor s-o trimită în ţară pentru a fi reprezentată pe scenă („am compus în grabă un Vodevil întitulat Peatra din casă, cu scop de a combate tendinţa neomenească a unor părinţi de a considera pe fete ca nişte sarcini grele în familie, ca petre în casă, bune numai de a fi exilate la monăstiri.

Tot cu această ocazie am atins în treacăt o chestie foarte importantă, acea a dezrobirii ţiganilor... Doamna N... şi Bălcescu au râs de bună voie şi m-au îndemnat să trimet vodevilul trupei din Iaşi” - relatează autorul împrejurările în scrisoarea către un prieten imaginar, datată „Palerma, ghenar 1847”, publicată în prefaţa ediţia din 1875).

Piesa a fost prezentată pe scena Teatrului Naţional din Iaşi înainte de întoarcerea în ţară a autorului, într-un spectacol de binefacere, dat „în folosul arşilor [nu artiştilor - cum este greşit tipărit în ediţia din 1875] din Bucureşti”, la 3 mai 1847. „Succes complet” - va caracteriza Alecsandri laconic, rezultatul premierei (conferă scris, către Jean Honore Ubicini - manuscrisul Bibliotecii Academiei Române, nr. 3.370).

La succesul reprezentaţiei au contribuit, cu siguranţă, actualitatea chestiunilor atinse, faima scriitorului ca autor dramatic, distribuţia bună: actorii Luchian (Nicu), Teodoru (Pâlciu), Neculau (Leonil), Teodorini (Her Franţ), actriţele Sterian (Zamfira), Gabriela (Marghioliţa), muzica lui Alexandru Flechtenmacher şi, îndeosebi, faptul că era vorba de o piesă naţională.

Vasile Alecsandri

Chiar dacă Alecsandri s-a putut gândi, când a compus piesa, la creaţia lui Eugene Scribe, La Demoiselle a marier (în care Charles Drouhet vedea un model), Peatra din casă prezintă aspecte de arzător interes la acea vreme pentru societatea românească, dovadă succesul de care s-a bucurat.

A fost publicat mai întâi în broşură: Peatra din casă. Comedie cu cântice în 1 act, Iaşi, 1847, apoi în volumele: Teatru românesc. Repertoriul dramatic, 1852; Potpuri literar, 1854 (scena VI); Vioara teatrului românesc, 1857 (cupletele: Of, of, of ce supărare, Eu, vestitul doctor Franţ, Cât îmi pare bine. O! ce joc, Sărmanii bărbăţelu, Sărmănica, Oricine trăieşte, Ah! plâng şi suspin); Opere complete, 1875.

În caietul manuscriselor Bibliotecii Academiei Române 3.504, rămas de la M. Millo, pe fila 6 se află scris cu chirilice cupletul: „Oof! Oof! / ce supărare de-a ave o fată mari / te sileşti ca s-o creşti / ş-apoi purcezi la vânat / prin cel sat / să-i vânezi un bărbat. / Di-i bărbatul nătărău / te-nchini la duhul său. / Di-i ghebos, urâcios / îi zici că-i foarte frumos / şi-l zâmbeşti / şi-l slăvesc / numai ca să-l gineresc. / Oof! Oof! / Ce supărare de-a ave o fată mari”.

Pe fila 14v este notată data 1841, avgust în 30, iar la sfârşitul caietului: 1848, mai 21. Deci textul cupletului este anterior anului 1841 şi a fost preluat de Alecsandri din creaţiile scenice ale lui Matei Millo.

Check Also

Zglobiu. Cu un răspuns lui Miklosich, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Zglobiu. Cu un răspuns lui Miklosich, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui …

Doina răstoarnă pe Rosler, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Doina răstoarnă pe Rosler, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie …

Doina. Originea poeziei poporane la romani, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Doina. Originea poeziei poporane la romani, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui …

Ghioc şi sglăvoc. Un dublet greco-latin în limba română, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Ghioc şi sglăvoc. Un dublet greco-latin în limba română, de B.P. Hasdeu, este un studiu …

Din istoria limbei române, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Cele zece articole din cuprinsul cărţii Din istoria limbei române, de B.P. Hasdeu, au apărut …