Anglia în timpul lui Henric al VIII-lea

Moda îi formează pe suverani, aşa după cum impune îmbrăcămintea şi determină moravurile. În Evul Mediu un mare rege trebuia să fie curtenitor, cavaleresc, sever şi pios; pe vremea renaşterii un mare prinţ este libertin, cultivat, magnific şi deseori crud. Henric al VIII-lea a avut toate aceste însuşiri, dar în maniera englezească, adică libertinajul său a rămas conjugal, cultura lui a fost teologică şi sportivă, magnificenţa sa de bun gust, cruzimea sa legalmente ireproşabilă. Astfel încât, cu toate crimele sale, a rămas un suveran popular în ochii supuşilor săi. Şi astăzi încă este apărat de istoricii englezi. Gravul episcop Stubbs …

Read More »

Răscoala condusă de Francisc II Rakoczi (1703-1711)

Răscoala condusă de principele transilvan Francisc II Rakoczi a izbucnit pe fondul nemulţumirilor ce au cuprins categorii sociale largi: meşteşugari, ţărani iobagi, orăşeni săraci, reprezentanţi ai micii nobilimi. Pornită ca răscoală antihabsburgică, mişcarea a căpătat astfel şi un puternic caracter social. În derularea evenimentelor un rol deosebit l-au avut românii din Bihor şi Maramureş; printre liderii răsculaţilor s-a numărat şi Pintea Viteazul. Proclamat principe al Transilvaniei în 1707, Rakoczi a încercat, cu sprijinul Franţei şi al Rusiei, să obţină independenţa ţării. Lipsa ajutorului extern concret, redus în faza iniţială a răscoalei la ajutor financiar din partea Franţei, a dus în …

Read More »

Istoria politică a provinciei Dacia

În vara anului 106 d.Hr. o parte din teritoriile cucerite de la Decebal formează provincia Dacia. Traian acordă o atenţie deosebită organizării ei, împânzind-o cu trupe şi pornind marea acţiune de colonizare. Sub domnia lui, în Dacia e linişte, căci înfrângerea era prea recentă şi prea grea pentru ca dacii să se poată iarăşi ridica împotriva Romei. Moartea lui Traian la întoarcerea din îndepărtata expediţie contra parţilor (117 d.Hr.) face să renască în Dacia speranţa eliberării. Populaţia autohtonă se ridică la luptă, ajutată de sarmaţii iazygi şi roxolani, care atacă simultan frontierele Imperiului. Situaţia e atât de gravă, încât reclamă …

Read More »

Secolul fanariot

Fanariotismul a reprezentat un sistem social, economic, politic şi cultural impus de către Poartă în secolul al XVIII-lea. „Fanariotism” provine de la cartierul Fanar din Constantinopol, de unde erau originari cei mai mulţi dintre domnitorii ţărilor române în secolul al XVIII-lea. Până la 1774, ei erau descendenţii unor familii de origine română, albaneză şi grecească: Racoviţă, Ghica, Mavrocordat, Callimachi. Spre sfârşitul epocii fanariote se constată preponderenţa grecilor la tronul Principatelor: Ipsilanti, Mavrogheni, Caragea etc. O dată cu instaurarea regimului turco-fanariot, Principatele au fost complet integrate structurilor politice şi militare otomane, încetând să mai desfăşoare o politică externă proprie. Principala trăsătură …

Read More »

Beletristica în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

O întreagă literatură de imaginaţie, uneori pe teme istorice, circulă în manuscris în cuprinsul veacului al XVII-lea, pentru ca în cele din urmă, la sfârşitul epocii acum studiate, să-şi facă apariţia şi sub haina tiparului. Răspândirea ei în sânul societăţii româneşti indică o creştere a nevoilor de noi orizonturi, de contact cu alte lumi. Această literatură se adresează păturilor orăşeneşti înstărite, într-o bună parte clerului – îndeosebi celui din mănăstiri – dar şi boierimii, de vreme ce unul din principalele aşa-numite romane populare, Varlaam şi Ioasaf, este tradus de marele boier Udrişte Năsturel. Ca şi în epoca anterioară, ea continuă …

Read More »

Viaţa economică în Dacia romană

În timpul stăpânirii romane în Dacia se constată o intensă activitate economică, dezvoltată în condiţiile sistemului sclavagist târziu. S-a organizat o largă exploatare a bogăţiilor solului şi subsolului Daciei, prin băştinaşi, prin colonişti şi sclavi, cu ajutorul unui aparat de conducere introdus aci după sistemul practicat de romani şi în alte provincii ale imperiului. Aceste bogăţii au atras acea mulţime de colonişti aduşi ex toto orbe Romano. Viaţa economică a Daciei capătă un puternic avânt, încă din primii ani ai cuceririi şi până pe vremea războaielor marcomanice ale lui Marcus Aurelius, ea se dezvoltă într-un ritm rapid. Atacurile neamurilor barbare …

Read More »

Incidentul de la Câmpeni (1782)

În 1782 se produse şi primul incident, prevestitor a ceea ce ar putea să se întâmple. El se iscă în legătură cu dreptul de cârciumărit. Cârciumăritul era o sursă principală de venit bănesc al stăpânilor feudali şi n-avea să-l lase nici fiscul neexploatat, cu atât mai puţin acum când căuta să sporească veniturile domeniului şi când, cu progresul mineritului şi al economiei băneşti, al posibilităţilor de consum în genere, el promitea o mare sporire a venitului. Se vede aceasta şi din cifrele ridicate ale cantităţilor de băutură cărăuşite de ţărani. După urbariul din 1746, dreptul de crâşmărit fiscul îl exercita …

Read More »

Epoca elenistică. Teritoriile oraşelor greceşti din Dobrogea. Administrarea şi explorarea lor. Relaţiile cu populaţia getă băştinaşă

Din ultimii ani ai acestui veac şi din prima jumătate a celui de-al III-lea datează de altminteri primele ştiri referitoare la existenţa unor teritorii orăşeneşti la Callatis şi Tomis, precum şi primele mărturii documentare despre locul agriculturii în economia celor două cetăţi. Pe temeiul acestora, se poate face presupunerea ca, indiferent de împrejurările care le-au dat naştere, teritoriile au slujit oraşelor în chestiune nu numai ca baze de întreţinere, dar şi ca surse de câştig, în măsura în care prisosul de grâne şi de alte produse trebuie să fi. constituit pentru fiecare din ele primul – dacă nu principalul – …

Read More »

Călătorii români acasă şi în lume

Pentru istoria românilor, scrierile sau însemnările de tot felul lăsate de străini sau de români, au o valoare documentară deosebită. Din ele putem afla informaţii importante despre evoluţia ţărilor române într-o anumită perioadă, despre dezvoltarea societăţii româneşti sub aspect politic, economic, social, cultural şi spiritual. De asemenea, putem să constatăm din aceste însemnări modul cum percep românii dintr-o anume regiune geografică pe cei care locuiesc în alte regiuni, modul cum îi privesc românii pe străini şi ce impresie au străinii despre români, despre originea, istoria, credinţele şi obiceiurile lor. În decursul timpului, numeroşi au fost românii care, în calitate de …

Read More »

ONU şi organismele sale. Tratatele de pace

Naşterea Organizaţiei Naţiunilor Unite Exact aşa cum „Cele 14 puncte” ale lui Wilson trasaseră criteriile primului război mondial, Carta Atlanticului stabilea criteriile celui de al doilea. Încă din 1941 englezii şi americanii au propus crearea unui sistem de securitate generală mult mai eficace decât Societatea Naţiunilor. Modificat, adaptat, acest proiect a devenit în 1942 Declaraţia Naţiunilor Unite. Până în octombrie 1944, I.V. Stalin şi-a manifestat ostilitatea faţă de acest proiect, deoarece defuncta Societate a Naţiunilor admisese abia în 1934 intrarea URSS în organizaţie şi a expulzat-o prompt în 1939, în urma agresiunii împotriva Finlandei. Negocierile pentru înfiinţarea acestei organizaţii internaţionale …

Read More »