Naţional-socialismul în perioada interbelică

Republica de la Weimar În toamna anului 1918, mişcările revoluţionare l-au determinat pe împăratul Wilhelm al II-lea să abdice şi să plece în exil. Socialiştii au preluat puterea şi au proclamat republica. Pentru a împiedica invazia ţării, ei au semnat armistiţiul, atrăgându-şi ostilitatea naţionaliştilor care refuzau înfrângerea în primul război mondial, în ianuarie 1919, spartakiştii, aripa stângă a socialiştilor, încercând să-i imite pe bolşevicii ruşi, au încercat să preia puterea. Cu ajutorul armatei, socialiştii au înăbuşit sângeros mişcarea spartakistă. Conducătorii spartakişti Karl Liebknecht şi Rosa Luxemburg au fost asasinaţi. În primăvara anului 1919, Adunarea Constituantă reunită la Weimar a adoptat …

Read More »

Chestiunea orientală în timpul revoluţiei burgheze din Franţa şi a Imperiului Otoman (1792-1815)

În cursul secolului al XIX-lea, mişcarea de independenţă a popoarelor creştine din Imperiul Otoman s-a lărgit şi s-a întărit cu fiecare înfrângere a armatelor otomane. Tratatele de pace Impuse Porţii garantau impunitatea tuturor acelora care luptaseră alături de armatele ruse şi plasau privilegiile diferitelor populaţii creştine din Imperiul Otoman sub garanţia Rusiei, ceea ce nu putea decât să încurajeze revolta împotriva stăpânirii otomane. Revoluţia franceză, cu ideile ei de libertate, egalitate şi suveranitate naţională, avea să dea mişcării de independenţă a acestor popoare un program de revendicări precis şi destul de larg pentru a atrage în luptă diferite pături ale …

Read More »

Regulamentele organice

Pacea de la Akkerman a conferit principatelor române dreptul de a avea reglementări proprii de ordine interioară, iar acest drept a fost reconfirmat la Adrianopol. În urma acestor tratate, ocupaţia rusească a principatelor dintre 1828 şi 1834 a adus cu ea două legiuiri de mare însemnătate: Regulamentele organice – acte cu caracter constituţional ce aveau prevederi aproape identice în Ţara Românească şi Moldova. Ele au însemnat un important pas către modernizarea societăţii româneşti şi au pregătit unirea celor două principate. Regulamentele organice şi importanţa lor Regulamentele organice, care reprezintă prima constituţie românească, au fost redactate în timpul administraţiei generalului Pavel …

Read More »

Începuturile vieţii politice moderne în ţările române în secolul XIX

Încă din 1802, programele politice ale partidei naţionale ceruseră alegerea unui domn străin, iar cererea a fost inclusă şi în rezoluţiile adunărilor ad-hoc din 1857. Românii voiau astfel să înlăture certurile interne pentru domnie care afectaseră viaţa politică a ţărilor române de-a lungul întregii epoci medievale. În acelaşi timp, ei voiau să consolideze noul stat român prin definitivarea unirii şi obţinerea independenţei. Grupul oamenilor politici care l-au înlăturat pe Al. I. Cuza au oferit mai întâi coroana lui Filip de Flandra şi, după refuzul acestuia, lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, un tânăr de 27 de ani, înrudit cu suveranii Prusiei şi …

Read More »

Desăvârşirea procesului de formare a statului feudal Moldova

În vremea în care în Moldova creşteau nemulţumirile populaţiei fata de politica regatului maghiar şi a feudalilor veniţi de peste Carpaţi şi se manifesta tendinţa noului stat de a se desprinde de Ungaria, creându-şi ierarhia sa feudală proprie, în Maramureş se petrecea un fapt oarecum asemănător. Politica dusă de regii maghiari de a desfiinţa vechile autonomii româneşti maramureşene, de a le încadra ierarhiei feudale a regatului maghiar, de a înlocui organizaţia voievodatului cu comitatul – menit să dea mai multă unitate regatului-întâmpină o puternică împotrivire din partea căpeteniilor locale. Exponentul forţelor de rezistenţă din Maramureş era voievodul Bogdan, amintit în …

Read More »

Participarea Transilvaniei la Războiul de 30 de ani

Domnia lui Gheorghe Rakoczi I (1630-1648) a început sub auspicii nu prea favorabile. Nobilimea, împărţită în facţiuni, a socotit prilejul potrivit pentru a încerca redobândirea supremaţiei politice pierdute în timpul lui Bethlen. În aceeaşi vreme, nobilimea catolică din Ungaria superioară care se afla sub stăpânire habsburgică, servind interesele imperiale, a încercat să-şi întindă puterea şi asupra Transilvaniei. Forţele lui Rakoczi, având şi ajutorul unor oşti comandate de viitorul domn al Ţării Româneşti, Matei Basarab, obţin o victorie la Rakamaz, urmată de o pace provizorie încheiată în 1631. Partida lui Rakoczi, întărită după această dată, a reuşit să facă faţă multiplelor …

Read More »

Fiscalitatea în Moldova şi Ţara Românească (1774-1821)

Între 1774 şi 1829, regimul fiscal a rămas în esenţă ceea ce a fost în perioada anterioară: principalul mijloc de îndestulare a turcilor, a domnilor fanarioţi şi a boierilor. Nevoile crescânde ale Imperiului Otoman şi mijloacele tot mai reduse, în urma pierderilor teritoriale, de a le satisface, schimbările rapide ale domnilor şi concurenţa aprigă a candidaţilor la domnie au făcut ca sarcinile fiscale ale Principatelor române faţă de Poartă să crească necontenit şi ca fiscalitatea să ia formele cele mai apăsătoare. Domnii, care ajungeau în scaun copleşiţi de datorii, fără certitudinea că vor fi menţinuţi măcar trei ani, erau grăbiţi …

Read More »

Cucerirea romană a Angliei

E greu pentru popoarele slabe să rămână libere când sunt la îndemâna unei mari puteri. După cucerirea Galiei, Britania devenea cel mai firesc obiectiv de război al romanilor. Cezar avea nevoie de victorii pentru a uimi Roma şi de bani pentru a-şi recompensa soldaţii şi partizanii. Spera să găsească în acele insule fabuloase aur, perle, sclavi. În afară de aceasta, socotea nimerit să intimideze pe celţii britanici care-i ajutaseră pe cei de pe continent. Pe la sfârşitul verii anului 55 î.Hr. se hotărî să facă o scurtă expediţie de recunoaştere dincolo de mare. Culese informaţii de la negustorii gali, care, …

Read More »

Statul de drept şi instituţiile sale după 1989

În decembrie 1989, pentru toţi românii cel mai important era ca regimul Ceauşescu să fie înlăturat. Concomitent cu dispariţia PCR, s-a impus o nouă faţă politică legitimată de evenimentele revoluţiei: Frontul Salvării Naţionale care, deşi iniţial anunţa că nu va intra în viaţa politică, în ianuarie 1990 a hotărât participarea la alegeri. Tot la începutul anului s-a născut pluralismul politic. Au apărut partide noi ori s-au reînfiinţat partidele considerate istorice: PNŢ-CD, PNL şi PSDR. Rolul Parlamentului a fost preluat de către Consiliul FSN, transformat apoi în Consiliul Provizoriu al Unităţii Naţionale. Era alcătuit din membri FSN, din reprezentanţi ai noilor …

Read More »

Domnia lui Ioan Vodă cel Cumplit şi Războiul moldo-turc din 1574

În istoria Moldovei, cel de-al optulea deceniu al veacului al XVI-lea este marcat de anii domniei lui Ioan vodă (1572-1574) şi mai ales de lupta eroică pentru eliberare, purtată de moldoveni împotriva Imperiului Otoman. Tendinţele politice ale domniei lui Ioan Vodă Programul politic al noii domnii moldoveneşti urmărea întărirea puterii centrale şi eliberarea tarii de sub dominaţia otomană. În acest sens trebuie înţelese unele aspecte ale politicii economice externe şi interne, din anii 1572-1574. Actele privitoare la schimburile comerciale scot la iveală un anumit efort de a ocoli monopolul comercial turcesc, de a constitui unele rezerve de mărfuri ferite de …

Read More »