Al doilea război mondial, un război total

Hitler cucereşte Europa (1939-1941) La 1 septembrie 1939, trupele germane au invadat Polonia. În 3 septembrie 1939, Franţa şi Anglia au declarat război Germaniei. Astfel, s-a extins în Europa un conflict care debutase de fapt în 1937, în China, şi care a devenit mondial în 1941. Responsabilităţile declanşării celui de al doilea război mondial au fost atribuite pe de o parte politicii agresive a statelor revizioniste Italia, Japonia, Germania, manifestate încă din anii ’30, pe de altă parte politicii conciliatoriste a democraţiilor occidentale care nu s-au opus eficient pretenţiilor puterilor Axei. În Polonia, Adolf Hitler a folosit tactica războiului-fulger (Blitzkrieg), …

Read More »

Situaţia politică a Moldovei şi Ţării Româneşti de la sfârşitul secolului al XIV-lea până la mijlocul secolului al XV-lea

Situaţia în răsăritul şi sud-estul Europei Istoria acestor părţi ale continentului european, din care ţările române fac parte organic, s-a desfăşurat în a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi în prima jumătate a celui următor sub semnul unor tendinţe de expansiune şi de anexiuni manifestate de feudalii şi regii Ungariei, Poloniei unită cu ducatul Lituaniei şi de sultanii Imperiului otoman. Cele dintâi îşi întinseră dominaţia până la fruntariile ţărilor române şi bucuros şi le-ar fi întins şi mai mult dacă nu se loveau de rezistenţa dârză a poporului român. Au fost nevoiţi regii Poloniei să se mulţumească cu o …

Read More »

Domnia lui Petru Rareş. Căderea Moldovei sub dominaţia otomană (1538)

După moartea lui Ştefăniţă, la începutul anului 1527, boierii moldoveni au ales ca domn al ţării pe Petru Rareş, fiu natural al lui Ştefan cel Mare (1527-1538 şi 1541-1546). În condiţiile grele în care a ocupat tronul, Petru Rareş a înţeles că numai o domnie puternică putea organiza rezistenţa Moldovei împotriva presiunii otomane, în continuă creştere după căderea Ungariei. De aceea, politica internă a noului domn este asemănătoare cu aceea din ultima parte a domniei tatălui său: o politică al cărei scop era întărirea autorităţii domneşti şi îngrădirea puterii marii boierimi. Este semnificativ, în această privinţă, faptul că Rareş a …

Read More »

Ultima luptă a lui Ştefan cel Mare pentru Pocuţia

După pacea cu Moldova şi unirea cu Vladislav II, urmă, în mai 1499, întărirea legăturii cu Lituania. În Ungaria se aştepta să sosească soli ai Veneţiei, ai papei, ai regelui Franţei pentru a face un singur mănunchi al tuturor creştinilor împotriva păgânătăţii. Ioan al Moscovei vorbi şi el, tot în 1499, de o astfel de luptă pentru Cruce. Anul 1500, care prevestea un veac nou, părea menit să înceapă cu un mare război de izgonire a turcilor. În pacea sa de la 1499 Ştefan cel Mare nu lua îndatoriri zadarnice, ca să înşele pe creştini, cum, bunăoară, cu doi ani …

Read More »

Cultura Gumelniţa

A fost numită aşa, după numele unei măguri de lângă Olteniţa rurală. Triburile cu cultură Gumelniţa au avut un tip principal de aşezare, tell-ul sau movila. Cele mai bine cunoscute sunt aşezările de lângă Bucureşti de la Vidra, Tangâru, Căscioarele, Glina etc. Comunităţile gumelniţene locuiau de asemenea pe boturi de deal mai mult sau mai puţin înalte, cât şi în vâlcelele joase. Până în prezent se cunosc numai două aşezări tell, întărite cu şanţ de apărare, cea de la Vidra, din valea Sabarului, la sud de Bucureşti şi cea de la Teiu (lângă Topoloveni). Locuinţa de suprafaţă este tipul principal …

Read More »

Organizarea internă a ţărilor române în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

Organizarea internă a ţărilor române în secolul al XVII-lea poartă amprenta vizibilă a regimului nobiliar, atotputernicia marii boierimi şi a dregătorilor, precum şi a colaborării lor cu Poarta otomană. Aceste două forţe controlează politica – internă şi externă – a ţării, veniturile şi cheltuielile, succesiunea la tron, organizarea administrativă, judiciară, a oastei etc. Domnia şi principatul Cele două puteri – nobilimea şi Poarta – aveau tot interesul ca domnia şi principatul să nu se întărească, pentru a putea fi dominate. De aceea principiul succesiunii ereditare la tron este înlocuit cu numirea domnilor şi principilor de către Poartă sau alegerea acestora …

Read More »

Anarhia din Anglia. Henric al II-lea şi conflictul cu Thomas Becket

Nouăsprezece ani de anarhie făcură poporul englez să aprecieze fericirea de a trăi sub o guvernare puternică şi relativ justă. Henric I o desemnase ca moştenitoare pe fiică-sa Matilda, soţia contelui de Anjou. Dar după moartea regelui, se ivi un alt pretendent: Ştefan de Blois, nepotul Cuceritorului prin fiică-sa Adela. Locuitorii Londrei şi o clică puţin numeroasă de baroni îl proclamară rege pe Ştefan şi regatul se împărţi în partizanii Matildei şi în partizanii lui Ştefan. Începuturile acestuia din urmă fură stângace. „Când mişeii îşi dădură seama – spune cronicarul – că era om blând, moale şi bun şi că …

Read More »

Regimul austriac în Transilvania în secolul al XVIII-lea

Consolidarea regimului Cu pacea de la Satu Mare din 1711, regimul austriac s-a instalat temeinic în Transilvania. Războiul austro-turc din 1716-1718 veni şi el să întărească poziţia imperiului în Răsărit. După noi succese militare ale lui Eugen de Savoia, pacea de la Passarowitz (1718) îi aduse noi câştiguri teritoriale: Banatul timişean, Oltenia, părţi din Serbia şi Bosnia. Intenţia lui Francisc Rakoczi al II-lea de a reveni cu ajutor turcesc căzu şi ea: prin tratat, Turcia se obliga să-l ţină cât mai departe de imperiu. Noul împărat, Carol al VI-lea (1711-1740), se încorona şi ca rege al Ungariei, sub numele de …

Read More »

Literatura populară în Moldova şi Ţara Românească în secolele XVII-XVIII

În ce priveşte creaţia populară din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, suntem într-o situaţie mai favorabilă decât pentru epocile anterioare, căci din această vreme încep să ni se păstreze, pe lângă exemplare de poezie epică databile prin cuprinsul lor, şi informaţiile relativ bogate pe care ni le transmit unii din cărturarii vremii. Cel dintâi dintre aceştia care s-a aplecat cu mai mult interes asupra tradiţiilor poporului este Dimitrie Cantemir. De cele mai multe ori el nu face decât să ne confirme existenţa în vremea sa a unor rituri sau jocuri însoţite de cântece, a căror origine este cu mult …

Read More »

Craiova – important centru comercial în epoca destrămării feudalismului

Ţările române se confruntau, în etapa destrămării feudalismului şi afirmării burgheziei, cu probleme din cele mai complexe de ordin economic, social şi politic. Situate la confluenţa conflictelor dintre marile imperii – otoman, ţarist şi habsburgic – ţările române resimţeau atât forţa dominantă a marilor puteri, cât şi dezastrele şi jafurile datorate războaielor purtate în regiunile moldave, transilvane sau subcarpatice. Oltenia şi implicit Craiova au avut enorm de suferit de pe urma unor războaie ale marilor ţări vecine, străine de interesele românilor. Economia regiunii şi prosperarea Craiovei au consemnat în secolele XVII şi XVIII dese traume, care erau tot atâtea întârzieri …

Read More »