Topos

Toposul este un loc comun, spaţiu învestit cu valoare simbolică, reprezentativ pentru imaginarul artistic al unei creaţii etc. Hanul este, de exemplu, un topos în literatura noastră, pentru că s-a impus prin opera lui Mihail Sadoveanu ca univers al povestirii. Toposul este un termen complementar motivului literar.

Read More »

Distopie

Distopie (utopie negativă, opusă societăţii utopice, ideale) – lume caracterizată printr-o guvernare totalitară, în care există o autoritate care deţine controlul absolut.

Read More »

Prefaţă

Prefaţa este un text având un caracter explicativ, uneori analitic, precedând o operă literară sau ştiinţifică, în care este expus planul lucrării, se dau referiri bibliografice, critice; comentariu plasat la începutul unei cărţi; cuvânt înainte; prolog; (livr.) preambul; (înv.) introducţie, precuvântare, predoslovie etc.

Read More »

Absurd

În literatură, absurd înseamnă incoerent, iraţional şi ilogic. Literatura absurdului cultivată în secolul al XX-lea are la origine filozofia existenţialistă şi teoria lui Albert Camus din eseul Mitul lui Sisif, potrivit căreia absurdul este divorţul constatat şi depăşit cu luciditate între om şi lumea golită de sens. Literatura absurdului este o expresie a neputinţei de a înţelege şi de a structura legile cele mai generale ale existenţei; ea încearcă să izoleze drama individului pierdut într-o lume neînţeleasă şi ostilă. Literatura absurdului nu este şi absurdă; problematica ei dobândeşte adesea caracter simbolic. Evenimentul fondator al acestei literaturi este piesa de teatru …

Read More »

Cine sunt albanezii?, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Cine sunt albanezii?, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Analele Academiei Române”, tomul XXIII, „Memoriile secţiunii literare”; republicat, fără modificări şi aproape în acelaşi timp, în „Literatura şi arta română”, 1900-1901. Titlul studiului este însoţit de menţiunea: „Conferinţă ţinută în şedinţa Academiei Române de la 25 mai 1901”. În transcrierea textului am lăsat nemodificată grafia sunt (cu u), pentru că scrierea latinizată cu u se impusese, influenţând, pe la 1900, rostirea, cultă; totodată, trebuie arătat că se scria nu numai în „Analele Academiei”, ci şi în revista lui N. Petraşcu „Literatura …

Read More »

Bucea şi căpăţână, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Bucea şi căpăţână, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Revista nouă” nr. 2 din 15 ianuarie 1888. Înaintea titlului e desenată o roată de căruţă, culcată în aşa fel încât să se distingă buceaua şi căpăţâna. Nu reproducem desenul. Versurile sunt din Viaţa lumii, poem publicat prima oară de B.P. Hasdeu în „Satyrul” nr. 10 din aprilie 1866, „dar cu versuri întregi remaniate şi altele omise de către editor”, după cum observă P.P. Panaittscu, Miron Costin, Opere, Bucureşti, 1958. În versurile citate de Hasdeu roată lipseşte din ediţia lui P.P. Panaitescu: …

Read More »

Sur les elements turcs dans la langue roumaine, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Sur les elements turcs dans la langue roumaine, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată sub formă de broşură în 1886; pe pagina de gardă e dată indicaţia: Notice lue au VIIe. Congrès des Orientalistes à Vienne, le 2 octobre 1886, par le professeur B.P. Hasdeu, délégué de la Roumanie. Pal Hunfalvy era un aprig susţinător al ideii că poporul român s-a format în sudul Dunării şi a venit în nord târziu, după stabilirea maghiarilor în Transilvania. În Etymologicum Magnum Romaniae, Hasdeu scrie despre el că este „un faimos agitator maghiar”, că „acest …

Read More »

„Fost-ai ce-ai fost.” Un principiu estetic al sintaxei române în comparaţiune cu latina şi limbile romanice, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

„Fost-ai ce-ai fost.” Un principiu estetic al sintaxei române în comparaţiune cu latina şi limbile romanice, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din iulie-octombrie şi noiembrie-decembrie 1883. Studiul e neterminat. În citatele din texte vechi, am făcut următoarele modificări: i = i, u = zero, â = ă, i; celelalte modificări sunt la fel ca în Etymologicum. „Fost-ai ce-ai fost” este printre puţinele cercetări de sintaxă românească din secolul al XIX-lea. Alexandru Philippide, Principii de istoria limbii, Iaşi, 1894, afirmă că chiasmul este un „fenomen obişnuit în tot …

Read More »

Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 3-6 din martie-iunie 1883. Trebuie precizat însă că de la început până la pasajul care începe cu: „… Dacă însă cuvântul nule este la noi de origine dacică…”, deci aproape jumătate, studiul a fost tipărit mai întâi în Principii de filologie comparativă. Am retipărit ambele variante nu numai pentru că există unele deosebiri de la una la alta, ci şi pentru că, fiind vorba de o etimologie, scopurile autorului au fost de …

Read More »

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 3-6 din martie-iunie 1883. Am transcris prin cu- guturala iniţială qu- în cuintuplet, cuadruplet. Am păstrat pe u final la câteva cuvinte discutate din punct de vedere etimologic: genunchiu, mănunehiu, muşchiu, ochiu. Din acelaşi motiv, am reţinut şi variantele fachie, urechie, muchie etc. Fache (şi fachie) e cunoscut pe o arie nordică mai largă, cu înţelesul de torţă făcută din aşchii muiate în răşină, care foloseşte la prinsul peştilor noaptea (conferă Dicţionarul …

Read More »