Vasile Brezeanu

Vasile Brezeanu (17 august 1892, Piteşti – 24 februarie 1968, Sibiu) – prozator. Este fiul postum şi nelegitim al lui Vasile Vasilescu, proprietar al unui mic teatru piteştean, crescut de bunicii din partea mamei, Gheorghe şi Voica Brezeanu. După ce a absolvit clasa a IV-a gimnazială, pleacă la Bucureşti, ajungând în cele din urmă figurant sub oblăduirea lui C.I. Nottara. Cooptat în trupa lui N. Raiciulescu, apoi în aceea a lui Achil Popescu, colindă oraşele şi târgurile muntene şi oltene. În timpul războiului, face parte, împreună cu George Enescu şi Jean Athanasiu, dintr-o „echipă artistică de front”. Ulterior, este angajat …

Read More »

Marcel Breslaşu

Marcel Breslaşu (pseudonimul literar al lui Marcel Bresliska) (19 septembrie 1903, Bucureşti – 20 septembrie 1966, Bucureşti) – poet şi traducător. Provine dintr-o familie de mici funcţionari. După absolvirea Liceului „Spiru Haret”, urmează, în paralel, Conservatorul şi Facultatea de Drept, la Bucureşti, obţinând licenţa în 1925. Îşi pregăteşte şi susţine doctoratul la Paris (1929), unde frecventează şi cursurile de la Schola Cantorum (clasa de compoziţie, condusă de Vincent d’Indy). Întors în ţară, profesează avocatura. Scrie poezie, fără să publice. Debutase în 1919, în revista „Cuib spre răsărit”, cu poezia C-am fost pribegi, semnată Marcel A. Bresliska. Compune lieduri, apreciate în …

Read More »

Coriolan Brediceanu

Coriolan Brediceanu (5 ianuarie 1850, Lugoj, judeţul Timiş – 7 februarie 1909, Lugoj) – prozator şi autor dramatic. Brediceanu, om politic, una dintre cele mai populare figuri ale Banatului, s-a născut într-o familie de meseriaşi din Lugoj. A învăţat la Lugoj, Arad şi la liceul din Beiuş. La Pozsony (Bratislava) şi Budapesta a făcut studii universitare de drept. Avocat în Lugoj, a pledat în mai multe dintre procesele intentate de autorităţile maghiare publicaţiilor şi conducătorilor românilor; s-a aflat între apărătorii acuzaţilor în procesul Memorandumului. Timp de două decerni a fost membru în consiliul judeţului Caraş Severin şi în comitetul Partidului …

Read More »

Nicolae Breban

Nicolae Breban (1 februarie 1934, Baia Mare) – prozator, eseist, nuvelist şi romancier. Este fiul Constanţei (născută Bohmler) şi al lui Vasile Breban, preot. Face şcoala la Lugoj, unde tatăl său funcţiona în cadrul Episcopiei Greco-Catolice, apoi, după desfiinţarea acesteia odată cu interzicerea cultului greco-catolic în 1948, devenit mirean, trăia din veniturile de proprietar al unor mici unităţi productive (moară, presă de ulei). Exmatriculat din liceu în 1951, ultimul an de studiu, din cauza originii sociale „nesănătoase” – fiu de „exploatator” -, Breban îşi termină studiile în formula „fără frecvenţă”, la Oradea, unde lucrează ca funcţionar. După bacalaureat (1952), se …

Read More »

Ion Breazu

Ion Breazu (4 aprilie 1901, Mihalţ, judeţul Alba – 11 mai 1958, Cluj) – publicist şi istoric literar. Este fiul Floarei şi al lui Victor Breazu, ţărani. A absolvit liceul la Blaj, apoi Facultatea de Litere şi Filosofie la Cluj (1924). Remarcat de Gheorghe Bogdan-Duică (al cărui continuator va fi considerat), este recomandat pentru Şcoala Română din Franţa (1926-1928), unde elaborează lucrarea Edgar Quinet et Ies Roumains, care îi va aduce şi titlul de doctor (1931). Din 1928, este angajat în cadrul Muzeului Limbii Române din Cluj, dar deţine şi unele posturi în învăţământul universitar. În 1942, devine conferenţiar de …

Read More »

Pia Brânzeu

Pia Brânzeu (9 noiembrie 1948, Timişoara) – eseistă şi semioticiană. Este fiică a Carlei (născută Diel) şi a lui Pius Brânzeu, medic. Şcoala primară, gimnaziul şi liceul le-a urmat în oraşul natal (1955-1965), apoi a frecventat Facultatea de Filologie, secţia engleză-română, a Universităţii din Timişoara, terminată în anul 1971. Reţinută asistentă după absolvire, este (din anul 1997) profesor la Catedra de limba engleză a aceleiaşi facultăţi, întreprinde numeroase călătorii de studii şi de documentare în Statele Unite, Anglia, Italia, Germania, Austria etc. Este redactor al publicaţiei „Caiet de semiotică” (din 1987). Şi-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din Cluj …

Read More »

Elisabeta Brâncuş

Elisabeta Brâncuş (17 octombrie 1935, Bucureşti – 6 ianuarie 1994, Bucureşti) – editoare. Este fiica Petrei şi a lui Dumitru Haralambie, tipograf. Brâncuş a făcut studii la Liceul „Gheorghe Şincai” (1946-1953) şi la Facultatea de Filologie (1953-1958) din Bucureşti, devenind, din septembrie 1958, redactor la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, apoi la Editura Minerva (1969-1991). Dimensiunea definitorie pentru Brâncuş a fost acribia filologică, calitate care caracterizează ediţiile critice din opera a doi mari clasici, Ion Creangă şi Alexandru Macedonski, realizate cu desăvârşită competenţă. Este semnificativ faptul că a editat opera lui Ion Creangă împreună cu Iorgu Iordan (1970), …

Read More »

Monica Brătulescu

Monica Brătulescu (13 iulie 1930, Craiova) – prozatoare şi folcloristă. Este fiica lui Netty (născută Silbermann) şi a lui Iacob Rahmil, proprietar al unei case de efecte şi lombard. A absolvit Facultatea de Filologie, secţia limba şi literatura engleză, a Universităţii din Bucureşti (1953), devenind cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor (1955-1982). Îşi ia doctoratul în filologie în 1975. Emigrând în 1982 în Israel, este angajată între 1984 şi 1988 la Hebrew University din Ierusalim, fiind cercetător la Folklore Research Center, pentru culegerea şi studierea tradiţiilor populare ale israelienilor proveniţi din România. Brătulescu aduce reale contribuţii la cunoaşterea colindelor …

Read More »

B. Brănişteanu

B. Brănişteanu (pseudonimul literar al lui Bercu Braunstein) (17 aprilie 1874, Iaşi – 29 decembrie 1947, Bucureşti) – gazetar. Fiu al comercianţilor Ester şi Avram Braunstein, Brănişteanu a avut parte de o educaţie îngrijită. Elev mai întâi la Iaşi, apoi la Roman, a fost trimis (1888) în Germania, unde a şi terminat liceul. La Universitatea berlineză, a urmat apoi cursuri de sociologie şi economie politică. Întors în oraşul natal, şi-a inaugurat în 1895 îndelungata-i carieră jurnalistică printr-o colaborare bătăioasă la ziarul local „Lumina”, semnând, de acum înainte, B. Brănişteanu. La începutul lui 1896, cu ajutorul lui Constantin Mille, intră în …

Read More »

Gheorghe Brăescu

Gheorghe Brăescu (29 ianuarie 1871, Iaşi – 15 martie 1949, Bucureşti) – prozator. Este fiul Mariei (născută Zaharia) şi al lui Alexandru Brăescu, arendaş. Brăescu a avut o tinereţe aventuroasă, nesupusă rigorilor şcolii, izbutind abia în 1899 să devină sublocotenent. Dar nici ca militar nu se poate supune disciplinei şi preferă să fie profesor la o şcoală de ofiţeri din Bucureşti, publicând astfel şi o carte, Educaţia socială a naţiunei armate (1914). Participă la campania din 1916, îşi pierde braţul drept şi este făcut prizonier, în lagăr îşi descoperă vocaţia de umorist şi, întors la Iaşi, semnează prima culegere de …

Read More »