Bătălia de la Mihăileni-Câmpeni (4/15 – 14/25 decembrie 1784)

Accentuarea aservirii iobagilor, tendinţele de modernizare a societăţii, pătrunderea ideilor reformiste şi revoluţionare, precum şi tensiunile create între administraţia imperială şi nobilimea maghiară au provocat răscoala românilor transilvăneni din 1784. Iobagii (circa 60% din populaţie şi circa 75% din ţărănime) erau datori cu 3-4 zile de muncă pe săptămână, la care se adăugau multe dări către nobili şi stat. Speranţa că vor putea ajunge soldaţi în armata imperială a creat printre iobagii români o stare de agitaţie în cursul anului 1784. Se zvonea că însuşi împăratul ar sprijini o răscoală contra nobililor. În fruntea maselor s-a ridicat un ţăran din …

Read More »

Bătălia de la Mărăşti (11/24 iulie – 19 iulie / 1 august 1917)

La întâlnirea aliată de la Chantilly (2-3/15-16 noiembrie 1916), a fost stabilit proiectul general de operaţii al Antantei pentru anul 1917, care includea o ofensiva pe Frontul român şi o structură de comandament pentru conducerea trupelor române şi ruse din Moldova, în fruntea căreia se afla regele Ferdinand. Forma iniţială a planului pentru viitoarea ofensivă a fost stabilită în martie 1917 de cele două comandamente aliate, român şi rus, dar prevederile nu au putut fi aplicate din cauza revoluţiei din Rusia (februarie/martie 1917). Guvernul provizoriu, condus de prinţul Lvov, care a preluat puterea în Rusia după abdicarea ţarului, s-a dovedit …

Read More »

Bătălia de la Mărăşeşti (24 iulie / 6 august – 6/19 august 1917)

Potrivit planului de campanie elaborat de comandamentul româno-rus, în cadrul ofensivei de vară de pe Frontul român, lovitura principală urma să fie dată în sectorul Nămoloasa de către Armata 1 română, comandată de generalul Constantin Cristescu. După străpungerea frontului inamic, o parte din forţe urma să se îndrepte spre sud-vest, spre Râmnicu Sărat, pentru a intercepta calea ferată Buzău-Focşani şi a lovi dinspre sud, Armata 9 germană, condusă de generalul Johannes von Eben. Aceeaşi mare unitate germană era atacată dinspre nord de Armata 4 rusă, cele două lovituri concentrice urmând să ducă la nimicirea principalei grupări de forţe ale inamicului. …

Read More »

Bătălia de la Lipinţi (Lipnic) (20 august 1470)

În prima parte a domniei, Ştefan cel Mare s-a confruntat nu numai cu ameninţarea venită din partea regatului maghiar ci şi cu pericolul reprezentat de tătari. Puternica Hoardă de Aur de altădată s-a divizat în mai multe formaţiuni – Hanatul Crimeei, ce îşi avea centrul puterii în stepele nord pontice, Hanatul de Kazan şi Hoarda cea Mare, ce controla regiunile de la est de cursul inferior al fluviului Volga. Aceasta, deşi cu forţele mult slăbite, a organizat, în vara anului 1470 o mare expediţie spre est. Forţele tătare s-au divizat în trei grupări, fiecare acţionând pe o direcţie separată. Prima …

Read More »

Bătălia de la Kerci (noiembrie 1941 – mai 1942)

În ansamblul operaţiilor militare din Crimeea, Peninsula Kerci a avut o importanţă deosebită, făcând legătura cu Peninsula Taman, cu Kubanul şi în continuare cu Caucazul. Concomitent, pentru sovietici ea mai constituia punctul de pornire pentru o eventuală ofensivă spre Sevastopol şi apoi spre nord pentru „întoarcerea” flancului sudic al întregului front german. La sfârşitul anului 1941, pentru a veni în sprijinul trupelor care se apărau încercuite la Sevastopol, înaltul comandament sovietic a executat o amplă operaţie de desant în peninsula Kerci. În urma unor lupte extrem de grele, forţele germane şi române (brigăzile 8 cavalerie şi 4 mixtă munte române …

Read More »

Bătălia de la Jilişte-Roşcani (1574)

Domnul Moldovei, Ion Vodă (1572-1574), se declara fiul nelegitim al lui Ştefăniţă Vodă (1517-1526) şi al unei armence. Cronica ţării îl descrie astfel: „de minte ascuţit, de cuvânt gata şi se vedea că-i harnic nu numai de domnie, ci şi altor ţări să fie cap mai mare”. Tocmai anvergura pe care a dat-o politicii sale, fără a putea obţine vreun sprijin extern, l-a condus însă la pieire, iar Moldova a rămas la discreţia oştilor inamice, fiind trecută prin foc şi sabie. Câştigase o mare avere din negoţ, ajungând în peregrinările sale la Moscova, şi mai apoi la Poartă, unde făcea …

Read More »

Bătălia de la Javorina (29 ianuarie – 18 martie 1945)

În timp ce Armata 4 desfăşura operaţia „Zvolen – Banska Bystrica”, Armata 1 română a primit misiunea să atace frontal forţele germane şi ungare din Munţii Javorina din Cehoslovacia, după care să dezvolte ofensiva spre cursul mijlociu al Hronului şi să constituie capete de pod la vest de râu. Concomitent, Armata 53 sovietică, de la flancul drept, urma să execute o manevră de învăluire a masivului muntos pe la sud-vest. Analizând situaţia inamicului, caracteristicile terenului şi situaţia trupelor proprii, generalul Nicolae Macici, comandantul Armatei 1, a hotărât iniţial să execute lovitura principală cu Corpul 7 armată (diviziile 2, 10 şi …

Read More »

Bătălia de la Hron-Morava (martie-mai 1945)

După ce au înfrânt rezistenţa trupelor germane şi ungare din zona muntoasă situată la est de Hron, armatele 1 şi 4 române au continuat ofensiva spre Morava. Armata 4 a desfăşurat acţiuni ofensive în Munţii Fatra Mare şi Fatra Mică, pe direcţia Banska Bystrica – Trencin, iar Armata I în Munţii Nitra, Inovech şi în masivul Mandet, pe direcţia Nova Bana – Topolcany – Nove Mesto – Uhersky Ostroh, pe Morava. Ofensiva Armatei 4 a fost declanşată la 26 martie 1945. Corpul 6 armată (diviziile 6, 11 şi 18 infanterie), sprijinit de majoritatea artileriei grele a armatei, a dus lupte …

Read More »

Bătălia de la Hotin (august-octombrie 1621)

La sfârşitul secolului al XVI-lea, Moldova fusese integrată în sistemul politic al Republicii Nobiliare Polone. Intervenţia militară a oştii polone conduse de cancelarul Jan Zamoyski (1576-1605) a înfrânt pe domnul Ştefan Răzvan şi a impus la tronul Moldovei pe Ieremia Movilă (1595-1606), care a inaugurat domnia familiei Movileştilor – prima familie boierească care a ocupat tronul fără să fi avut, sau să fi pretins a avea, legături de sânge cu vechea dinastie. Acordul de la Ţuţora (1595) stabilea un echilibru în ceea ce priveşte Moldova între Polonia, Imperiul Otoman şi Hanatul Crimeei. Planul cancelarului Jan Zamoyski de conexiune a Mării …

Read More »

Bătălia de la Hotin (11 noiembrie 1673)

După ocuparea Cameniţei (1672), abuzurile otomane în Moldova erau din ce în ce mai greu de suportat. La Hotin, otomanii s-au instalat în cetate, iar paşalele nu ţineau cont de pârcălabul moldovean, îl batjocoreau şi îl ameninţau cu bătaia pe domnul Ştefan Petriceicu (1672-1673), în prima sa domnie. Ţara era împovărată de dări şi de tot felul de cărăuşii – „carele de Cameniţa” -, Moldova fiind o cale de trecere pentru trupele otomane trimise în garnizoana Cameniţei. Prezenţa otomană la Hotin risca să devină permanentă, ceea ce ar fi însemnat pierderea statutului de autonomie a Moldovei. Grigore Ghica (1672-1673), domnul …

Read More »