Bătălia din Crimeea (septembrie 1941 – iulie 1942)

În ansamblul operaţiilor militare desfăşurate la flancul sudic al frontului germano-sovietic, Peninsula Crimeea a avut o importanţă deosebită, atât pentru Germania, cât şi pentru Uniunea Sovietică. Pentru Reich, cucerirea peninsulei constituia condiţia fundamentală în vederea continuării ofensivei la est de Nipru şi spre Caucaz, unde se aflau zăcăminte de petrol importante pentru funcţionarea maşinii de război germane. Stăpânirea Crimeei asigura în acelaşi timp controlul asupra Mării Negre, a Mării de Azov şi a flancului sudic al frontului est-european, peninsula reprezentând şi o excelentă bază pentru dislocarea aviaţiei sovietice în vederea executării de atacuri aeriene asupra porturilor şi zonei petrolifere româneşti. …

Read More »

Bătălia din Codrii Cosminului (26 octombrie 1497)

La sfârşitul deceniului al nouălea al secolului al XV-lea, pe fondul modificării situaţiei internaţionale, Ştefan cel Mare a adus corective importante politicii sale externe. Astfel, în vara anului 1489, domnul moldovean a încheiat o alianţă cu fostul său adversar, Matia Corvin, în schimbul acceptării suzeranităţii acestuia el primind, drept compensaţii pentru pierderea Chiliei şi Cetăţii Albe, două posesiuni în Ardeal – Ciceiul şi Cetatea de Baltă. Încheierea alianţei moldo-maghiare a indispus cercurile poloneze, regele Cazimir al IV-lea protestând, în vara anului 1497, pe lângă Ungaria şi pe lângă papă că i „s-a răpit vasalul”. În acelaşi timp, Ştefan vodă a …

Read More »

Bătălia din Caucaz (iulie-septembrie 1942)

Acţiunile militare desfăşurate de diviziile române de infanterie, cavalerie şi munte pe crestele nord-vestice şi în centrul Caucazului reprezintă un capitol distinct în cadrul participării generale la Campania din Est. În timp ce Divizia 6 cavalerie continua acţiunile pentru cucerirea definitivă a peninsulei Taman, diviziile 5 şi 9 cavalerie au atacat de la nord-vest de Krimskaia, prin Kievskoe, Varenikovskaia şi Gostagajevskaia spre oraşul Anapa, pe care l-au ocupat în dimineaţa zilei de 31 august. Fără întrerupere, cele două divizii române au continuat înaintarea spre Novorossiisk pentru a acoperi flancul de nord al Corpului 5 armată german. După ce a înfrânt …

Read More »

Bătălia de pe Tisa (20 iulie – 4 august 1919)

Relaţiile româno-ungare au cunoscut, în primăvara anului 1919, momente de tensiune maximă, ca urmare a refuzului autorităţilor comuniste de la Budapesta, ce au preluat puterea la 8/21 martie, de a recunoaşte unirea Transilvaniei cu România şi de a se conforma deciziilor marilor puteri ale Antantei. La sfârşitul lunii februarie 1919, acestea au decis ca, până la fixarea graniţei româno-ungare de către Conferinţa de pace de la Paris, să se creeze o zonă neutră pe aliniamentul Satu Mare – Carei – Oradea – Salonta – Arad, ce urma să fie ocupată de trupele aliate (franceze). Trupele ungare au refuzat să pună …

Read More »

Bătălia de pe Neajlov-Argeş („Bătălia Bucureştilor”) (16/29 noiembrie – 20 noiembrie / 3 decembrie 1916)

Confruntarea din Câmpia Română, jalonată de râurile Argeş şi Neajlov şi cunoscută în istoriografie sub sintagma „Bătălia Bucureştilor”, încheie campania armatei române din anul 1916, începută la jumătatea lunii august acelaşi an, în condiţiile unui entuziasm general al opiniei publice, generat de intrarea în război. Ea a fost organizată pe fondul situaţiei foarte dificile a armatei române, confruntată cu o ofensivă generalizată a forţelor germane, austro-ungare, bulgare şi otomane. Grupul condus de generalul Viktor Kuhne a reuşit, la începutul lunii noiembrie 1916, să străpungă apărarea forţelor române în trecătoarea Jiului, să ocupe întreaga Oltenie şi să forţeze Oltul. Tododată, Grupul, …

Read More »

Bătălia de pe Marea de Azov (septembrie-octombrie 1941)

În timp ce Armata 4 română lupta la Odessa, armatele 3 română şi 11 germană au acţionat ofensiv pe direcţia generală Moghilev-Voznesensk-Berislav (pe Nipru) şi la nord de Marea de Azov pentru a manevra flancul stâng al trupelor sovietice care rezistau la Odessa. La 10 august 1941, Armata 3 română a ajuns pe Bug, între Nikolaev şi Voznesensk, de unde a reluat, la 20 august, înaintarea spre Nipru, unde a respins, la nord de Berislav (între 1 şi 15 septembrie), încercările forţelor sovietice de a trece la est de fluviu în flancul şi spatele Armatei 11 germane. Cele mai grele …

Read More »

Bătălia de pe Ialomiţa (2 septembrie 1442)

După victoria de lângă Sibiu (22 martie 1442), Iancu de Hunedoara a pătruns cu oastea sa în Ţara Românească, unde a sprijinit urcarea la tron a domnului Basarab al II-lea (1442-l443). Sultanul Murad al II-lea, după unele izvoare, ar fi trimis o solie la Buda, pretinzând plata unui tribut anual sau cedarea Belgradului. Fiind refuzat, sultanul a trimis o armată numeroasă, 80.000 de ostaşi, împotriva lui Iancu, sub comanda beilerbeiului Rumeliei (guvernatorul posesiunilor otomane în Europa), Hadâm („Eunucul”) Şehabeddin Paşa. Porunca era ca mai întâi Ţara Românească să fie transformată în paşalâc şi apoi beilerbeiul să prade Transilvania. Basarab al …

Read More »

Bătălia de pe Dealul Spirii (13/25 septembrie 1848)

La începutul lunii septembrie 1848, Poarta Otomană a decis să intervină cu forţa armată la nord de Dunăre, pentru a pune capăt revoluţiei din Ţara Românească. Această hotărâre avea la bază şi dorinţa autorităţilor otomane de a devansa trupele ruse care, după ce ocupaseră Moldova, aveau intenţia să pătrundă la sud de Carpaţi. De altfel, la 15/27 septembrie 1848, armata rusă, comandată de generalul Alexandru Nicolaevici Luders, a trecut Milcovul, intrând pe teritoriul Ţării Româneşti. La 10/22 septembrie, trupele otomane, comandate de Fuad Paşa au ajuns pe câmpul Cotrocenilor, în apropiere de Bucureşti. Având în vedere disproporţia de forţe şi …

Read More »

Bătălia de pe Câmpul Pâinii (13 octombrie 1479)

După ce a fost respins din Moldova de Ştefan cel Mare, Mehmed al II-lea a atacat pe altă direcţie strategică, vizând flancul drept al ţărilor române. Dacă expediţia din Transilvania ar fi reuşit, Ţara Românească ar fi fost izolată definitiv, fiind învăluită pe la nord de Carpaţi. Crearea unei baze otomane în Transilvania ar fi expus Moldova în faţa unei triple ameninţări, de front (dinspre Dobrogea şi Ţara Românească), de flanc, din partea tătarilor de la est de Nistru şi iarăşi de flanc (dinspre Carpaţii Orientali), din partea otomanilor victorioşi în Transilvania. Astfel, sultanul a poruncit o expediţie a akângiilor …

Read More »

Bătălia de pe Câmpia Munteană (1462)

La jumătatea lunii august 1456, în contextul campaniei de la Belgrad, un corp de oaste din Transilvania l-a înlăturat pe domnul Vladislav al II-lea (1447-1448, 1448-1456) şi l-a adus pe tronul de la Târgovişte pe Vlad Ţepeş (1448, 1456-1462, 1476). Timp de 3 ani, noul domn a plătit tributul, ducându-l personal la Poartă. Cei 10.000 de ducaţi reprezentau o sumă importantă – preţul mediu al unui sat fiind de 45 de ducaţi – cu ei putându-se cumpăra circa 222 de sate. Dar, în anul 1459, Vlad a refuzat să mai plătească tributul, după ce s-a asigurat de sprijinul regelui Ungariei, …

Read More »