Prima unificare a ţărilor române. Încercarea de reorganizare a statului feudal (1599-1600)

În cursul anilor 1599-1600, a avut loc unul din cele mai importante evenimente din istoria poporului nostru: prima unificare politică a teritoriului românesc. Aceasta se realizează la sfârşitul veacului al XVI-lea, în condiţiile unei conjuncturi internaţionale şi ale unor premise interne favorabile. Înlăturarea dominaţiei otomane la nord de Dunăre deschidea o problemă nouă în viaţa internaţională a vremii, problema ţărilor române. Fiecare din marile puteri apropiate, şi în primul rând Imperiul habsburgic şi Polonia, încerca să ia locul dominaţiei otomane asupra acestor ţări. Din această cauză se făuresc diverse îndreptăţiri juridice şi se pun în circulaţie proiecte de unire a …

Read More »

Tradiţionalismul şi identitatea naţională la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea

Distincţia dintre conservatorismul politic şi tradiţionalism Conservatorismul politic, după cum ştim, trimite la tradiţie, pentru a justifica evoluţionismul social-istoric, în general, conservarea proprietăţii, în special. El este deosebit însă de tradiţionalism, denumire dată de Max Weber unui alt conservatorism, cel natural. Caracteristică umană universală, tradiţionalismul este opus iniţial oricărui reformism. Este rezistenţa primară la orice înnoire. Psihologic, constă chiar în frica de schimbare. Parte a conştiinţei magice, individuale ori colective, el ţine de formele ancestrale ale vieţii. Comportamentul tradiţional nu e legat de conservatorismul politic nici în epoca modernă. Există persoane politice „progresiste” care, în probleme de viaţă, sunt tradiţionaliste. …

Read More »

Epoca bronzului pe teritoriul României

Încă din neolitic oamenii au început să prelucreze metalul, făurind obiecte şi unelte de aramă. Dar arama era un metal prea moale; abia atunci când s-a descoperit că în aliaj cu cositorul sau cu plumbul ea dă un material de duritate sporită, bronzul, metalurgia a putut lua avânt. Timp de un mileniu (1700-700 î.Hr.) bronzul a fost materialul caracteristic pentru o serie de unelte, arme, obiecte de uz practic şi de podoabă; tocmai de aceea această vreme e cunoscută sub numele de epoca bronzului. Acum înfloreşte şi prelucrarea aurului. Dezvoltarea forţelor de producţie şi organizarea social-politică Dar bronzul era un …

Read More »

Urmările Răscoalei lui Horea (1784)

Răscoala fiind sfârşită, şi nobilimea şi regimul se grăbesc să tragă concluziile. Ea nu numai ca lovise puternic clasa stăpânitoare; zgudui pentru un moment întregul edificiu social, ameninţând cu răsturnarea lui din temelii, cu răsturnarea orânduirii feudale înseşi. Nobilimea mai ales trebuia să caute neapărat mijloacele pentru a preveni repetarea unei astfel de primejdii. Căutând originile răului însă, ea nu vede sau nu vrea să vadă nimic din cauzele obiective ale răscoalei. Cauzele le găseşte în ura naţională şi religioasă faţă de unguri, în agitaţiile preoţilor români. Le găseşte în libertatea pe care au dat-o ordonanţele imperiale iobagului român de …

Read More »

Războiul ruso-autro-turc (1787-1792)

Alianţa austro-rusă Înfrângerea diplomatică suferită de Iosif al II-lea în 1778, când, în urma stingerii familiei electorului Bavariei, a încercat să anexeze această provincie la domeniile sale ereditare, a ştirbit greu prestigiul împăratului şi a împins cabinetul de la Viena să caute în Orient o compensaţie pentru umilirea suferită în Germania. În 1780, Iosif al II-lea s-a adresat Ecaterinei a II-a, care avea intenţia de a-şi extinde dominaţia în regiunea Mării Negre şi chiar spre Mediterană, propunându-i o înţelegere cu privire la împărţirea Imperiului Otoman. La 10 septembrie 1782, negocierile între cei doi monarhi au dus la încheierea unui tratat, …

Read More »

Populaţia daco-romană din Dacia după retragerea aureliană

În secolele următoare retragerii stăpânirii romane din Dacia, izvoarele antice, romane şi bizantine vorbesc numai de popoarele migratorii, care au stăpânit pe rând teritoriile din nordul Dunării, fără să facă nici o menţiune despre populaţia autohtonă, daco-romană. Din această tăcere a izvoarelor scrise s-a tras în trecut concluzia că în nordul Dunării şi în primul rând pe teritoriul fostei provincii Dacia, elementul autohton, daco-roman, a dispărut cu totul odată cu retragerea aureliană, deoarece întreaga populaţie a provinciei ar fi fost mutată la sud de Dunăre. Falsa concluzie pornind de la o premisă absurdă în sine şi neverosimilă a fost folosită …

Read More »

Istoriografia în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Operele istoriografice rămân şi în cursul secolului al XVIII-lea realizările cele mai originale şi mai pline de interes ale culturii româneşti. Ele continuă să fie singurele monumente literare în care se exprimă gândirea politică ce se dezvoltă în sânul societăţii din Moldova şi Ţara Românească, după cum reprezintă cele mai întinse eforturi de investigaţie ştiinţifică, realizate, fireşte, cu metodele şi în limitele determinate de condiţiile generale ale vremii. Totodată, unele dintre ele sunt realizări deosebit de valoroase din punctul de vedere al mijloacelor de expresie, înscriindu-se ca momente însemnate în istoria vechii noastre literaturi. Între caracteristicile istoriografiei secolului al XVIII-lea …

Read More »

Cooperarea româno-rusă în a treia bătălie de la Plevna

În urma celei de a doua bătălii de la Plevna situaţia pe teatrul de război din Balcani s-a complicat. Pe de o parte, comandamentul otoman, după o îndelungată confuzie şi apatie, a manifestat vizibil intenţii de a prelua iniţiativa şi a exploata slăbiciunile dispozitivului armatelor ruse. Pe de altă parte, comandamentul rus, sub impulsul urmărilor nemijlocite ale pierderii celor două bătălii de la Plevna şi, mai ales, al impactului avut de ele asupra întregii arii a războiului din sud-estul Europei, a trebuit să îşi reconsidere planurile de operaţii pentru a le adapta realist la raportul de forţe existent. În zilele …

Read More »

Mişcarea revoluţionară din 1848 în Ţara Românească

Situaţia revoluţionară Ascuţirea contradicţiilor de clasă dintre burghezie şi ţărănime de o parte şi boierime de alta a creat în iarna 1847-1848 o situaţie revoluţionară în Ţara Românească. Criza comercială provoca stagnarea afacerilor, lovind în mod direct burghezia mică şi mijlocie, dar şi o parte însemnată a maselor orăşeneşti. Izbucnirea revoluţiei în Europa de vest şi în ţările Imperiului habsburgic a contribuit la intensificarea agitaţiei revoluţionare, mărind încrederea în lupta împotriva feudalismului şi pentru unitatea şi independenţa naţională a românilor. Conducerea luptei contra feudalităţii o avea burghezia, o clasă încă slabă, dar mai puternică decât burghezia din Moldova. „Noua societate …

Read More »

Luptele armatei române din mai-iulie 1877

De la proclamarea independenţei României până în cea de a doua jumătate a lunii iunie 1877, când armata rusă a forţat Dunărea, au continuat de-a lungul fluviului, de la Vârciorova până la Marea Neagră, obişnuitele dueluri de artilerie între trupele adverse de pe cele două maluri, acţiuni împotriva navelor otomane, ciocniri cu detaşamentele de başbuzuci şi cerchezi etc. Spre surpriza tuturor, comandamentul otoman şi-a păstrat imperturbabil concepţia strategică exclusiv defensivă adoptată de la începutul războiului; de altfel, el pierduse momentul cel mai favorabil pentru a crea capete de pod la nord de Dunăre, căci între timp marşul strategic al trupelor …

Read More »