Războiul celor Două Roze (1455-1485)

Războiul celor Două Roze (1455-1485) reprezintă o serie de războaie civile dinastice între casele de Lancaster şi York, pentru tronul Angliei. Denumirea a fost inspirată de blazoanele celor două case, trandafirul alb al casei de York şi cel roşu al casei de Lancaster. Ambele aveau pretenţii la tron, invocând descendenţa după Eduard III. Casa de Lancaster ocupa tronul din 1399, dar sub domnia lui Henric VI ţara a fost la un pas de anarhie, astfel că în 1453, în timpul uneia dintre crizele de nebunie ale lui Henric, ducele de York a fost numit protectorul regatului. În 1455, Henric şi-a …

Read More »

Teoria şi acţiunea politică românească în perioada interbelică

Între democraţie şi totalitarism În viaţa politică, problema principală a fost menţinerea şi consolidarea democraţiei parlamentare, care a avut de înfruntat diverse tendinţe autoritare. În anii ’20, perspectivele democraţiei româneşti erau de bun augur. Cele două partide politice importante, PNL şi PNŢ, aflate în competiţie pentru putere, au acceptat regulile jocului politic democratic, susţinând regimul parlamentar. Însă în deceniul următor democraţia a intrat în declin. Criza economică mondială a afectat şi România, sporind problemele economice şi tensiunile sociale. Unele forţe politice au profitat de aceste greutăţi şi au propus rezolvarea lor în afara procedurilor democratice. Aspectele de politică internă şi …

Read More »

Populaţia dacică sub stăpânirea romană

Dar coloniştii romani nu au fost singurii locuitori ai Daciei. Ei nu au venit într-o terra deserta, înainte de cucerire Dacia fiind o ţara cu o populaţie numeroasa. Inscripţiile îi atestă, e adevărat, aproape numai pe colonişti, dar e ştiut că în epoca romană puţini erau cei în stare să ridice monumente şi inscripţii. Aceştia erau în primul rând coloniştii înstăriţi, „orăşeni iubitori de fast şi eternizare epigrafică”, cum i-a caracterizat un istoric al nostru în schimb, populaţia exploatată, mai ales cea din lumea satelor, a rămas anonimă, fiind prea puţin documentată de inscripţii şi în general de izvoarele scrise. …

Read More »

România în timpul celui de-al doilea război mondial

Preliminarii Încheierea Pactului de neagresiune sovieto-german din vara anului 1939 a modificat substanţial raporturile de forţe în Europa. S-a procedat la o împărţire a sferelor de influenţă în Europa răsăriteană, fapt ce a afectat grav România, deschizând calea către pierderi de teritorii. Pactul a avut pentru politicienii români efectul „unui trăsnet din senin”. La 1 septembrie 1939, Germania a invadat Polonia, iar două zile mai târziu Anglia şi Franţa au declarat război Germaniei. Astfel a început al doilea război mondial. La 7 septembrie, Consiliul de Coroană de la Palatul Cotroceni a decis neutralitatea României. Practic, această hotărâre era în favoarea …

Read More »

Prima expediţie a lui Traian în Dacia (101-102 d.Hr.)

Primul an al luptei Motivul ce îl împinse pe Traian la acest război n-a fost dorinţa lui de a face noi cuceriri, cu toate că el, ca adevărat roman, deşi originar din Spania, nu va fi dispreţuit izbânzile militare. El a vrut însă să scape imperiul de înjositorul tribut pe care-l plătea dacilor, precum şi să înlăture pericolul ce creştea pe fie ce zi contra siguranţei romanilor, prin sporirea puterii şi a sumeţiei dacilor. Nu este de admis că Traian să fi întreprins în prima sa expediţie un război de cucerire contra dacilor, întrucât îl vedem încuviinţând pacea lui Decebal, …

Read More »

Lupta dacilor împotriva stăpânirii romane şi a exploatării sclavagiste

Lupta populaţiei supuse din Dacia se intensifică odată cu introducerea stăpânirii romane. Ea se va accentua, pe măsura creşterii crizei interne a imperiului roman şi a înteţirii atacurilor barbare dinafară hotarelor. Războaiele dure purtate de Traian, pedepsirea aspră a celor ce i s-au împotrivit dârz, deportarea în stare de sclavie a multor bărbaţi, confiscarea pământului productiv, afluenţa a numeroşi colonişti dornici de îmbogăţire şi fuga unor grupe răzleţe de daci în afară, au creat în noua provincie o situaţie foarte agitată. Ea se reflectă în măsurile energice de impunere a stăpânirii romane luate de împărat, care mai zăboveşte în Dacia …

Read More »

Viaţa socială, politică şi culturală a românilor la 1900

Din punct de vedere social-politic, dacă nu ne mărginim numai la forma exterioară, ci vrem să prindem, să descriem şi să explicăm chiar evoluţia, putem deosebi în populaţia românească câteva grupe bine deosebite unele de altele. În primul rând trebuie cercetat satul, căci din populaţia actuală a României, 86 la sută erau ţărani faţă de 14% târgoveţi. Apoi, printre aceştia din urmă erau şi alte naţionalităţi, pe când originara şi curata populaţie românească o formau ţăranii, şi de aceea numai din clasa ţărănească putea să apară în sfârşit adevărata civilizaţie românească a timpurilor nouă, căci în ţărănime tot mai dăinuia …

Read More »

A doua intervenţie pentru înăbuşirea Revoluţiei din 1848

Cererile deputaţiunii române n-au fost luate în considerare. Dimpotrivă s-a hotărât rechemarea lui Suleiman-paşa şi înlocuirea lui cu Fuad-efendi, considerat ca om „ferm”, fireşte pentru a proceda mai energic şi a restabili vechea stare de lucruri. Eşecul fusese prevăzut de Nicolae Bălcescu încă de la plecare. Amintindu-şi într-o scrisoare de după 1848 despre misiunea pe care totuşi încercase s-o ducă la îndeplinire, în condiţiile dificile create de Locotenenta Domnească, care pusese revoluţia la picioarele lui Suleiman-paşa, Bălcescu dă amănuntul că, „vorbind cu Cor [funcţionar superior al ambasadei franceze la Constantinopol situat pe poziţia contrarevoluţionară a marii burghezii], am pronunţat cuvântul …

Read More »

Sfârşitul mişcării revoluţionare din 1821

După năruirea nădejdilor în intervenţia militară a Rusiei, Tudor a făcut totul pentru a feri ţara de ocupaţia turcească. Mai întâi, el a încercat să obţină plecarea eteriştilor, pentru a lua Porţii orice motiv legal de intervenţie armată. Dar la scrisoarea divanului care-i reproşa că, în loc să respecte făgăduiala cuprinsă în proclamaţiile sale de a trece Dunărea, eteriştii „se întăresc pe pământul României” Ipsilanti a răspuns la 19 aprilie printr-un manifest care cuprindea un proiect de constituţie, cu un domn pământean, cu una sau două camere legislative alese din toate clasele societăţii. Acest proiect contrasta cu asigurarea reînnoită că …

Read More »

România în timpul Războiului Rece

Situaţia internaţională La sfârşitul celui de al doilea război mondial lumea devine bipolară din punct de vedere politic şi militar. Statele Unite erau incontestabil cel mai puternic stat din lume. Cu o economie foarte puternică, puţin afectată de război, cu o mare flotă şi o armată prezentă în Europa de Vest şi Extremul Orient, Statele Unite îşi manifestă supremaţia în lume. URSS a fost propulsată de război în poziţia de a doua mare putere a lumii. Marile sacrificii umane, întărirea prestigiului internaţional ca urmare a victoriilor împotriva Germaniei, instaurarea dominaţiei în răsăritul Europei au favorizat afirmarea statului sovietic în lume. …

Read More »