Expediţia lui Tettius Iulianus la nord de Dunăre (88 d.Hr.)

Pentru a răzbuna înfrângerea catastrofală suferită de armata lui Cornelius Fuscus, Domiţian a declanşat o nouă expediţie în Dacia, cu efective sporite, puse sub comanda generalului Tettius Iulianus. Pentru trecerea Dunării a fost ales un punct situat undeva în zona Banatului. Cu ocazia acestei campanii au fost ocupate două capete de pod la Pojejena şi Drobeta, aşa cum o demonstrează cercetările arheologice. Armata romană cu efective de peste 50.000 de militari (legiunile I Adiutrix, II Adiutrix, I Italica, IV Flavia Felix, V Macedonica, VII Claudia, XIII Gemina, XIV, XV) a înaintat pe valea Cernei spre capitala Daciei. Decebal a organizat …

Read More »

Expediţia lui Cornelius Fuscus la nord de Dunăre (87 d.Hr.)

După extinderea administraţiei sale asupra întregului mal drept al Dunării în anul 46 d.Hr., Imperiul Roman a încercat să asigure securitatea provinciei Moesia prin plata unor subsidii conducătorilor barbari de la nord de fluviu. Prin ridicarea de castre şi prin constituirea unei flote fluviale, linia Dunării era puternic apărată. Prezenţa armatei romane la Dunăre era însă un motiv de îngrijorare pentru statul dac. Teama că împăratul Domiţian (81-96) va stopa subsidiile a provocat însă încălcarea păcii de către regele Daciei, Duras Diurpaneus. Consolidarea prezenţei romane la Dunăre făcea inevitabilă declanşarea unui conflict cu Dacia. În iarna anului 85-86 d.Hr., regele …

Read More »

Expediţia lui Alexandru Macedon între Balcani şi Dunăre (335 î.Hr.)

Regatul macedonean era ameninţat de regatul tracic al tribalilor situat la nord de Munţii Balcani, în nord-vestul Bulgariei actuale (centrul de putere era la Oescus, în prezent Gigen-Bulgaria). Aceşti tribali îl înfrânseseră pe regele Filip II în cursul retragerii sale din expediţia contra sciţilor din 339 î.Hr. Pentru a descuraja agresiunile tribalilor în perioada când pregătea marea campanie contra perşilor, Alexandru cel Mare a declanşat un atac contra regelui tribalilor Syrmos. Armata macedoneană a înaintat pe valea râului Nestos (Mesta) şi a pătruns în Munţii Balcani, cel mai probabil prin trecătoarea Şipka. Între timp, o flotă a fost trimisă de …

Read More »

Expediţia dacică din Moesia Inferior (primăvara-vara anului 102)

Retras în defensivă în zona capitalei, dar păstrând contacte cu aliaţii buri şi roxolani, Decebal a încercat în iarna 101-102 răsturnarea situaţiei critice în care se afla printr-o manevră strategică de învăluire a armatei romane, care a constat în declanşarea unui atac în provincia Moesia Inferior. Scopul era de a determina retragerea forţelor romane care ocupaseră o parte din Dacia. Traian nu intenţiona reluarea ofensivei înainte de începerea primăverii. Informaţiile despre această campanie au fost deduse exclusiv din studierea reprezentărilor de pe Columna lui Traian şi de pe monumentul triumfal de la Tropaeum Traiani (Adamclisi). Nici un izvor narativ nu …

Read More »

Cucerirea Sarmizegetusei (iulie 106 d.Hr.)

  În primăvara anului 106, armata romană deţinea controlul asupra zonei capitalei Daciei. Decebal rezista la Sarmizegetusa, în fruntea unor efective reduse, fiind abandonat de mulţi dintre nobilii săi. Cetatea se afla pe culmea unui munte la altitudinea de 1.200 m şi avea forma unui hexagon neregulat, cu suprafaţa de circa 3 ha. Ea avea două porţi. Zidul de incintă gros de 3,2 m şi înalt de 4-5 m era construit în tehnica specifică dacică, din paramente de blocuri masive de piatră între care erau fixate bârne transversale de lemn. În interior s-au descoperit conducte de aducţiune a apei, canale …

Read More »

Conflictul dintre voievodul român Gelu şi unguri (anii 930)

La începutul secolului al X-lea s-au declanşat agresiunile războinicilor unguri, instalaţi între Tisa şi Dunărea Mijlocie în 896, asupra teritoriilor populate de români. În Crişana, ducele Menumorout, un aliat al Imperiului Bizantin care stăpânea în cetatea Biharea, a fost nevoit să se supună. Hotarul de est al ţării lui Menumorout, Porţile Meseşului, a devenit pentru un timp şi cel ale teritoriului dominat de unguri. Între timp, aceşti nomazi au desfăşurat atacuri aproape anuale asupra Occidentului, fără a suferi înfrângeri până în anul 933, când regele german Hernie I Păsărarul i-a respins la Riade, ceea ce a determinat orientarea următoarelor atacuri …

Read More »

Conflictul dintre voievodul Litovoi din Ţara Românească şi Ungaria (1279)

Litovoi a fost primul voievod român de la sud de Carpaţi care a îndrăznit să se opună suzeranităţii Ungariei. El s-a răzvrătit într-o perioadă când regatul era cuprins de lupte pentru putere între partidele nobiliare. Informaţiile despre conflict provin doar din două documente din 1285 şi 1288, care se referă în mod sumar la luptele purtate de magistrul Georgius Baksa, uri curtean al banului de Severin, Laurenţiu Aba, contra lui Litovoi. Deoarece data conflictului nu reiese cu precizie din documente, au existat mai multe propuneri: 1272, 1273 şi 1276. Cea mai recentă interpretare aduce argumente solide pentru o datare în …

Read More »

Conflictul dintre Lysimachos şi Dromichete (circa 299 şi circa 293 î.Hr.)

Destrămarea imperiului lui Alexandru cel Mare după moartea creatorului său în mai multe regate a însemnat şi constituirea unui stat în Tracia şi Macedonia, condus de Lysimachos (323-281 î.Hr.). Acesta a luat în stăpânire şi coloniile greceşti din Pontul Stâng, Odessos, Callatis şi Histria, prin campaniile desfăşurate în anii 313-311 î.Hr. În timpul confruntărilor, coloniile au fost sprijinite de către regatul getic al lui Dromichete, care, la rândul său, manifesta tendinţa de extindere a dominaţiei asupra acestor oraşe. Tentativa lui Dromichete de a se substitui lui Lysimachos în regiune a provocat reacţia regelui macedonean. Dintre autorii greci şi romani care …

Read More »

Conflictul dintre ducele bănăţean Ahtum şi regele Ştefan I al Ungariei (1003-1004)

Declinul puterii Bulgariei după moartea ţarului Simeon (927) a permis desprinderea de sub dominaţia acestui stat a unui voievodat românesc din Banat, care în jurul anului 934, pe când era condus de Glad, a suferit o agresiune din partea ungurilor care atacau Bulgaria. Voievodatul a supravieţuit, şi în ultimii ani ai secolului al X-lea a ajuns să se extindă la nord de Mureş. Informaţiile din Legenda Sf. Gerard dezvăluie o evoluţie către structuri feudale. Conducătorul acestui voievodat, Ahtum (probabil khazar de origine), se aflase în dependenţă faţă de ducele ungur Geza, dar s-a aliat apoi cu Bulgaria refăcută vremelnic sub ţarul Samuel …

Read More »

Campaniile lui Burebista (60-45 î.Hr.)

Evoluţia statală a triburilor nord-tracice din teritoriul întins între Munţii Balcani, Tisa, Carpaţii Nordici şi Nistru a cunoscut un apogeu către mijlocul secolului I î.Hr., prin cuceririle realizate de către regele get Burebista. Domnia sa a început în jurul anului 82 î.Hr. Până în prezent nu s-a putut decide unde s-a aflat nucleul din care a pornit această acţiune politico-militară: în sud-vestul Transilvaniei sau în sudul Munteniei. Totuşi, faptul că Strabon îl denumeşte „get” înclină balanţa spre originea sudică, deoarece acest autor cunoştea deosebirea geografică dintre geţi şi daci. Nu este exclus ca centrul iniţial să se fi aflat mai …

Read More »