Caracterul regimului austriac în Transilvania în secolul al XVIII-lea

Anul 1711, cu care se deschidea regimul fanariot în Moldova, prin coincidenţă, e şi anul păcii de la Satu Mare, prin care se aşeza definitiv regimul austriac în Transilvania. Pornind la organizarea şi consolidarea puterii sale, imperiul reia şi mai hotărât firul acţiunii dinainte, de supunere politică a ţării şi de legare a ei cât mai strâns de puterea centrală, de luare în stăpânire a poziţiilor de bază ale puterii politice: organele de guvernământ, armata, finanţele. În acţiunea sa, imperiul nu desfiinţează sistemul constituţional al Transilvaniei, îi menţine instituţiile proprii şi autonomiile locale. Nu anulează diploma leopoldină, nu-şi ren:agă angajamentele …

Read More »

„Adunarea norodului” la Bucureşti. Raporturile lui Tudor Vladimirescu cu boierii

Diverse interpretări Atitudinea lui Tudor Vladimirescu faţă de boieri şi poziţia acestora faţă de revoluţia pandurilor continuă să fie probleme neclarificate, deşi li s-au propus numeroase soluţii. Mulţi cercetători şi-au pus întrebarea: Dacă Tudor a condus o mişcare socială, de ce, la Bucureşti, în loc să zdruncine pilonii feudalismului, ajunge la acomodare cu boierii, recunoscând prin jurământ «vremelnica stăpânire a ţării» şi primind, la rându-i, jurământul de supunere şi de credinţă al boierimii? A se vedea: proclamaţia către locuitorii judeţelor din 20 martie, „cartea de adeverire” dată de boieri lui Vladimirescu – jurământul lor -, şi jurământul slugerului, din 23 …

Read More »

Viaţa politică şi socială în România între 1878-1900

Politica internă În ultimul sfert al secolului al XIX-lea, viaţa politică din România continuă să fie dominată de reprezentanţii celor două principale partide de guvernământ, liberal şi conservator. Întărirea poziţiilor economice ale burgheziei în raport cu moşierimea, ca urmare a dezvoltării industriale a ţării, au făcut ca influenţa politică a celei dintâi să marcheze o continuă creştere. Pentru a contrabalansa rolul crescând al burgheziei în viaţa politică a ţării, moşierimea s-a văzut adesea silită să se sprijine tot mai mult pe unele elemente ale burgheziei mijlocii, care se bucurau de mai multă popularitate în rândul maselor, cu ajutorul cărora sperau …

Read More »

Reformele lui Constantin Mavrocordat şi urmările lor

În reforma sa Mavrocordat luă de la austrieci simplificarea situaţiei: se desfiinţară slujitorii şi multe alte bresle, care ajunseseră numai nişte vorbe goale, şi astfel se reduse numărul acestor apărători privilegiaţi ai ţării, cum încercase şi Brâncoveanu. Ruptele, având învoieli particulare cu vistieria, pierdură puterea lor de până acum. Astfel se crea o singură clasă de ţărani birnici şi de la dânşii vistieria cerea, ca fostul inspectorat austriac din Oltenia, o sumă hotărâtă, care se trecea pe bileţelul pecetluit cu roşu, cu cele patru termine de plată pe care le introdusese întâi tatăl reformatorului. Noul cap de familie muntean avea, …

Read More »

Campania regelui Matei Corvin din 1467. Criza politică din Moldova

Dacă planul turcesc din 1465 de a ataca Moldova a rămas o simplă ameninţare, o primejdie adevărată s-a abătut asupra ţării curând după aceea, la sfârşitul anului 1467. Ea venea din partea regelui Ungariei şi a prilejuit dezvăluirea unor puternice contradicţii între domn şi o bună parte a boierimii. Pretenţiile de suzeranitate ale regelui Ungariei asupra ţării vecine – pe care şi-o disputa cu regele Poloniei – luarea Chiliei de la domnul Ţării Româneşti, amestecul probabil al domnului Moldovei în mişcarea care a avut loc în Transilvania în vara anului 1467, cunoaşterea situaţiei interne din Moldova şi prezenţa unor pretendenţi …

Read More »

Şcolile din Transilvania în secolul al XVII-lea

Învăţământul în şcoli s-a bazat şi în acest secol pe principiile stabilite încă din secolul precedent de Reformă şi de umanism şi servea în primul rând interesele clasei dominante. Totuşi, nu lipsesc din istoria învăţământului în această vreme tendinţe progresiste, demne de relevat. O însemnătate deosebită pentru orientarea învăţământului a avut puritanismul. Punctele principale ale programului puritanilor transilvani au fost lărgirea învăţământului şi în general modernizarea instrucţiunii. Conducătorul lor, Ioan Tolnai Dali (1606-1660), după reîntoarcerea din Anglia (1638) s-a ocupat cu destulă îndrăzneală de reforma învăţământului înlăturând manualele din trecut, propunând împărţirea şcolilor în clase şi cerând răspândirea scrisului şi …

Read More »

Perioada timpurie a Hallstattului (fazele A şi B) pe teritoriul României

Înainte de a se fi constituit trăsăturile caracteristice ale primei epoci a fierului, triburile de pe teritoriul patriei noastre au trăit în forme de viata sociala şi economică), moştenite m parte din epoca bronzului, iar m parte anunţând o epocă nouă. Perioada de tranziţie reprezintă o vreme în care elementele vechi se menţin la un loc cu altele noi, care se vor dezvolta ulterior. În stadiul actual al documentării, două sunt manifestările care reprezintă în chip mai izbitor – dar nu singurele – legătura genetică între trecut şi prima epocă a fierului propriu-zisă (Hallstatt C): depozitele şi turnătoriile care caracterizează …

Read More »

Arta în timpul feudalismului în Transilvania

Menţiuni documentare, ruine sau monumente supravieţuind transformate în decursul vremurilor, ne dezvăluie şi în Transilvania, în regiuni mai bine cunoscute şi sub raportul cristalizării relaţiilor feudale, aceleaşi începuturi de închegare a unei arte feudale. Cronica notarului anonim păstrează amintirea a nu mai puţin de şapte cetăţi de la începutul veacului al X-lea, dintre care trei, în frunte cu Biharea, în voievodatul lui Menumorut, una aparţinând lui Gelu, pe Someş, şi trei în voievodatul lui Glad. La acestea trebuie adăugată cetatea Morisena-Cenad a lui Ahtum, cu construcţiile ei laice şi religioase. După informaţiile care se dau asupra lor, se pare că …

Read More »

Programul revoluţionar din 1848 în Ţara Românească

Primul program al revoluţiei, în care se preconiza împroprietărirea ţăranilor, a fost întocmit la Paris, în cadrul adunării ţinute la 8/20 martie 1848 din iniţiativa lui Nicolae Bălcescu. După ce izbucnirea revoluţiei a fost amânată, Comitetul revoluţionar format între timp a procedat la întocmirea unui nou program având la bază pe cel elaborat de Bălcescu la Paris. Noul program, redactat probabil pe la începutul lunii mai 1848, în urma unor discuţii divergente între membrii Comitetului revoluţionar, cuprinde în 22 de articole toate schimbările cerute de popor în general şi de burghezie şi boierimea liberală în special, adică exprimă interesele claselor …

Read More »

Statul dac de la Burebista la Decebal

Premisele apariţiei statului În secolul al II-lea î.Hr., aşezările geto-dace existente în veacul precedent sau chiar mai înainte se extind şi se fac mai bogate. Alături de ele, dacii ridică aşezări noi, ca acelea de la Popeşti (pe Argeş), Pecica (în apropiere de Arad), Tinosul (pe Prahova) şi Sighişoara. În a doua jumătate a acestui veac îşi fac apariţia cetăţi (centre tribale şi de uniuni tribale) situate pe înălţimi, întărite cu valuri de pământ şi palisade; aşa sunt, de exemplu, cetăţuile de la Costeşti (judeţul Hunedoara, în Munţii Orăştiei) şi Căpâlna (judeţul Alba, pe valea Sebeşului). Cercetarea tuturor acestor aşezări …

Read More »