Cartea nunţii, de George Călinescu (comentariu literar, rezumat literar)

George Călinescu este o personalitate plurivalentă a culturii române, remarcându-se ca prozator, poet, critic şi istoric literar. Istoria literaturii române de la origini până în prezent (1941) este o lucrarea monumentală, unică nu numai pentru opera sa, ci pentru întreaga literatură română, o creaţie „de geniu, care nu apare decât o dată pe secol şi poate că o singură dată într-o cultură”. (Alexandru Piru) Prin apariţia primului său roman, Cartea nunţii, în 1933, George Călinescu a anulat ideea lansată de Titu Maiorescu (1886) că un critic literar este incapabil să scrie proză de ficţiune, domeniu pe care el l-a abordat, …

Read More »

Act veneţian, de Camil Petrescu (comentariu literar, rezumat literar)

Camil Petrescu este un autor analitic atât în roman, cât şi în teatru, construind personaje frământate de idealuri ce rămân la stadiul de teorie, trăind în lumea ideilor pure, imposibil de aplicat în realitatea concretă. Concepţia lui Camil Petrescu despre drama umană evidenţiază ideea că „o dramă nu poate fi întemeiată pe indivizi de serie, ci axată pe personalităţi puternice, a căror vedere îmbrăţişează zone pline de contraziceri”, că personajele nu sunt caractere, ci cazuri de conştiinţă, personalităţi plenare, singurele care pot trăi existenţa ca paradox: „Câtă conştiinţă atâta pasiune, deci atâta dramă”. Piesa Act veneţian a avut, iniţial, un …

Read More »

Mara, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)

Romanul Mara, de Ioan Slavici, a fost publicat în 1894, în revista „Vatra”, iar în volum a apărut abia în 1906, fiind considerat „cel mai bun roman al nostru, înainte de Ion” (Şerban Cioculescu) şi „aproape o capodoperă”, (George Călinescu), deoarece destinul eroilor şi mediul social sunt evocate cu o remarcabilă artă a detaliului şi cu o mare forţă de construire a ansamblului. Ca orice roman, Mara este o specie a genului epic, în proză, de mare întindere, cu acţiune complexă, desfăşurată pe mai multe planuri narative organizate prin alternanţă sau înlănţuire, cu o intrigă amplă şi complicată. Personajele numeroase, …

Read More »

Ţiganiada, de Ion Budai-Deleanu (comentariu literar, rezumat literar)

Ion Budai-Deleanu a fost istoric, filolog, poet şi unul dintre corifeii Şcolii Ardelene, socotit de unii exegeţi drept primul mare scriitor român. El deţine un loc însemnat în literatura română şi prin faptul că este autorul singurei epopei finalizate până la apariţia operei „Levantul” (1990), scrisă de Mircea Cărtărescu. „Pus-am temeiul culturii” – afirma Budai-Deleanu în Prefaţia la Lexiconul românesc-nemţesc, cărturarul având convingerea că este un întemeietor de cultură atât ca autor al poemului neterminat Trei viteji, cât mai ales al Ţiganiadei, pe care o numeşte „product nou şi original”. De altfel, epopeea constituie nu numai un punct de pornire …

Read More »

Pădurea spânzuraţilor, de Liviu Rebreanu (comentariu literar, rezumat literar)

Liviu Rebreanu este creatorul romanului românesc modern, deoarece scrie primul roman realist obiectiv din literatura română, Ion şi primul roman obiectiv de analiză psihologică din proza românească, Pădurea spânzuraţilor. Nuvelele care preced romanul Pădurea spânzuraţilor sunt Catastrofa, Iţic Ştrul dezertor şi Hora morţii, pe baza cărora Liviu Rebreanu creează primul roman de analiză psihologică, obiectiv şi realist din literatura română, motiv pentru care prozatorul este considerat creatorul romanului românesc. Tema Tema romanului o constituie evocarea realistă şi obiectivă a primului război mondial, în care accentul cade pe condiţia tragică a intelectualului ardelean care este silit să lupte sub steag străin …

Read More »

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii aşezată în deschiderea volumului de debut al lui Lucian Blaga, Poemele luminii (1919), se defineşte ca „ars poetica” modernă şi anticipează concepţia metafizică pe care o va detalia în lucrări filozofice 15 ani mai târziu. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o meditaţie filozofică, având profunde „accente lirice, o confesiune elegiacă pe tema cunoaşterii, care poate fi paradisiacă, misterul fiind parţial redus cu ajutorul logicii, al intelectului, al raţiunii şi luciferică, ce potenţează misterul, îl revelează prin trăirile interioare, prin imaginaţie şi stare poetică. Aceste idei poetice le …

Read More »

O noapte furtunoasă, de I.L. Caragiale (comentariu literar, rezumat literar)

I.L. Caragiale, dramaturg şi prozator, a fost un observator lucid şi ironic al societăţii româneşti din vremea lui, un scriitor realist şi moralizator, un excepţional creator de oameni şi de viaţă. Comediile sale – O scrisoare pierdută, D-ale carnavalului, O noapte furtunoasă şi Conu Leonida faţă cu reacţiunea – atestă un spirit de observaţie necruţător pentru cunoaşterea firii umane, de aceea personajele lui trăiesc în orice epocă prin vicii, impostură, ridicol şi prostie. El foloseşte cu măiestrie satira şi sarcasmul, pentru, a ilustra moravurile societăţii româneşti şi a contura personaje dominate de o ţară (defect) morală reprezentativă pentru tipul şi …

Read More »

Fraţii Jderi, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar)

Cele trei secole ilustrate de proza istorică sadoveniană marchează zbuciumata istorie a Moldovei, capodopera acestui gen creator constituindu-l romanul Fraţii Jderi, care evocă epoca de glorie a Moldovei în secolul al XV-lea. Romanul se compune din trei volume, fiecare purtând un titlul semnificativ pentru esenţa subiectului: Ucenicia lui Ionuţ (1935), Izvorul Alb (1936) şi Oamenii Măriei Sale (1942). Opera are în centru epoca de strălucire a domniei lui Ştefan cel Mare, cuprinsă în perioada 1469-1475, fiind prezentată de însuşi autorul ei cu subtitlul „roman istoric” şi este o epopee care reconstituie timpul şi atmosfera acestei perioade cu o deosebită autenticitate …

Read More »

Leoaică tânără, iubirea, de Nichita Stănescu (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Leoaică tânără, iubirea face parte din volumul O viziune a sentimentelor din 1964, în care Nichita Stănescu, prin cuvântul poetic esenţial, vizualizează iubirea ca sentiment, ca stare extatică a eului poetic, reflectând lirismul subiectiv. Este considerată o capodoperă a liricii erotice româneşti, individualizându-se prin transparenţa imaginilor şi proiecţia cosmică, prin originalitatea metaforelor şi simetria compoziţiei. Imaginarul poetic Imaginarul poetic transfigurează realitatea concretă într-o viziune artistică specifică poetului Nichita Stănescu, a cărui interpretare implică transparenţa imaginilor şi proiecţia cosmică prin originalitatea metaforelor şi simetria compoziţiei, prin funcţia expresivă şi estetică a cuvântului şi sunetelor. Poet neomodernist, Nichita Stănescu a scris …

Read More »

Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)

Pasiunea lui Ion Creangă pentru literatura populară a făcut posibilă scrierea unor basme în care autenticitatea folclorică se îmbină în mod miraculos cu plăsmuirea artistică a realităţii, fantasticul fiind umanizat şi puternic individualizat. Povestea lui Harap-Alb a apărut la 1 august 1877, în revista junimistă „Convorbiri literare”, fiind apoi reprodusă de către Mihai Eminescu în ziarul „Timpul”. Povestea lui Harap-Alb se încadrează în genul epic, iar ca specie literară este un basm cult, deoarece are un autor identificat, pe Ion Creangă. Fantasticul Fantasticul este construit prin împletirea elementelor realiste cu cele fabuloase, ca specific ancestral (străvechi) al basmelor, însă, în …

Read More »