Călin (file din poveste), de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul epic, specia literară poem Mihai Eminescu a iubit cu patimă folclorul românesc, dragostea lui pentru literatura populară fiind evidentă în toată creaţia sa artistică. Simţirea românească a poeziei eminesciene a fost relevată şi de exegetul Rosa Del Conte, care afirma: „cuvântul liric în care se transfigurează lumea lui este scos din izvoarele tradiţiei autohtone”. (Eminescu sau despre Absolut – 1962). De altfel, Eminescu însuşi se autodefineşte ca având rădăcinile adânc înfipte în spiritualitatea românească, mărturisind pe marginea unui manuscris: „Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor, cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar”. …

Read More »

Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir (comentariu literar, rezumat literar)

Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir, este o proză savantă, deoarece informaţiile despre aşezarea, graniţele, flora, fauna, religia, politica şi locuitorii Moldovei sunt descrise într-un limbaj literar, iar moldovenii sunt conturaţi prin adevărate portrete literare. Descrierea Moldovei, cu titlul original Descriptio Moldaviae, este prima lucrare monografică a Moldovei, scrisă în limba latină în 1716, pe când Dimitrie Cantemir se afla exilat în Rusia, la moşia Dimitrovka şi a fost tradusă în româneşte abia în 1825. Lucrarea s-a impus prin acurateţea metodei folosite, vastitatea informaţiei şi concepţia modernă monografică, referitoare la cadrul geografic, istoric, social, cultural şi etnografic al Moldovei. Mai mult …

Read More »

Malul Siretului, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Pastelul este creaţia lirică în versuri, în care este descris un tablou de natură, realizat prin îmbinarea planurilor uman-terestru şi universal-cosmic. Poetul (eul liric) îşi exprimă în mod direct stările, emoţiile, sentimentele trăite în faţa peisajului zugrăvit. Ca mijloace artistice, pastelul îmbină imaginile vizuale cu imaginile auditive, motorii, cromatice, olfactive etc., un rol important avându-l procedeele artistice, figurile de stil şi coloristica elementelor ce compun tabloul respectiv. Cuvântul „pastel” este împrumutat din pictură şi defineşte un tablou creat printr-o tehnică specială de folosire a culorilor aplicate discret, imaginile fiind estompate, fără tuşe groase, emanând delicateţe şi gingăşie. Vasile Alecsandri se …

Read More »

Răzvan şi Vidra, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Declarându-se discipol al lui Sofocle şi William Shakespeare, B.P. Hasdeu rămâne convins că „trecutul unui popor poate să învie numai într-o dramă istorică”, aşa că scrie piesa Răzvan şi Vidra, prima dramă istorică de factură romantică, în versuri, într-o viziune paşoptistă asupra trecutului, în spiritul ideilor de la „Dacia literară”. Piesa fost reprezentată în 1867 la Bucureşti, de către trupa lui Mihail Pascaly. Sursele de inspiraţie Sursele de inspiraţie ale dramei romantice Răzvan şi Vidra se află în Letopiseţul Ţării Moldovei al lui Miron Costin, în studiul lui Nicolae Bălcescu, Răzvan-Vodă, precum şi în folclorul românesc sau în operele culte …

Read More »

Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar)

Romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, de Mihail Sadoveanu, a apărut în anul 1929 şi constituie culmea prozei sadoveniene ce evocă perioada istorică de suferinţă şi decădere a Moldovei, urmând volumelor Neamul Şoimăreştilor şi Vremuri de bejenie. Surse de inspiraţie Mihail Sadoveanu porneşte în crearea romanului de la documentele cronicarilor, dar şi din literatura populară care reţine în creaţiile folclorice cele mai importante evenimente ale neamului românesc. Letopiseţul Moldovei de la Dabija-vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat de Ion Neculce menţionează dezastrul economic şi taxele nemiloase din timpul celei de a treia domnii a lui Duca-Vodă: …

Read More »

O samă de cuvinte, de Ion Neculce (comentariu literar, rezumat literar)

În faţa Letopiseţului, Ion Neculce aşează 42 de legende istorice, sub titlul O samă de cuvinte despre care spune că sunt „audzite din om în om, de oameni vechi şi bătrâni, şi în letopiseţu nu sunt scrise” şi care ilustrează evenimente ce au cutremurat „săraca Ţară Moldovă”. Neculce pune în introducerea Letopiseţului legendele istorice şi le acordă o anumită valoare documentară, dar lasă pe cititor să aprecieze veridicitatea întâmplărilor povestite, „cine va ceti şi le va crede, bine va fi, iară cine nu le va crede, iară bine va fi; cine precum îi va fi voia, aşa va face”. Subiectul …

Read More »

Dănilă Prepeleac, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)

Pasiunea lui Ion Creangă pentru literatura populară a făcut posibilă scrierea unor basme în care autenticitatea folclorică se îmbină în mod miraculos cu plăsmuirea artistică a realităţii, fantasticul fiind umanizat şi puternic individualizat. Cu Dănilă Prepeleac, Creangă începe seria basmelor în care dracii nu mai sunt forţe malefice periculoase pentru om, ci devin nişte bieţi prostănaci, uşor de păcălit de către ţăranul sau târgoveţul isteţ, viziune ce ilustrează „în cea mai înaltă măsură conştiinţa superiorităţii umane” (Zoe Dumitrescu-Buşulenga). Acestei teme, foarte îndrăgită de Creangă, îi aparţin şi poveştile: Povestea lui Stan Păţitul (1877) şi Ivan Turbincă (1878). Basmul Dănilă Prepeleac …

Read More »

Zburătorul, de Ion Heliade Rădulescu (comentariu literar, rezumat literar)

Ion Heliade Rădulescu a fost înzestrat cu o mare curiozitate intelectuală şi o enormă capacitate de asimilare, spirit multilateral, fiind preocupat de îndrumarea mişcării culturale din Ţara Românească, din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Poet, profesor, editor, întemeietor de şcoli, precursor în idei, iniţiator al mişcării teatrale în limba română, Heliade a stimulat creaţia literară originală, a organizat vaste activităţi de traduceri din cei mai importanţi scriitori ai literaturii universale şi a realizat prima lucrare de normare a limbii române, intitulată Gramatica românească (1828). Spirit enciclopedic, Ion Heliade Rădulescu a fost, fără îndoială, „după Dimitrie Cantemir a doua mare …

Read More »

În vreme de război, de I.L. Caragiale (comentariu literar, rezumat literar)

Alături de Ioan Slavici, I.L. Caragiale este creatorul nuvelei realist-psihologice, având puternice accente naturaliste. Nuvelele În vreme de război (1898), Două loturi (1898) şi O făclie de Paşte (1889) îl confirmă pe Caragiale drept un prozator realist cu înclinaţii certe către analiza psihologică şi cercetarea cauzelor care provoacă stări patologice în manifestarea personajelor. Nuvela În vreme de război, de I.L. Caragiale, a apărut în 1898 şi este o creaţie realist-psihologică, având şi puternice accente naturaliste. Naturalismul este curentul literar care, investigând realitatea, se preocupă mai ales de legile cauzale între fapte, prezentând nu atât tipologii, cât cazuri patologice, pe care …

Read More »

Noaptea de decemvrie, de Alexandru Macedonski (comentariu literar, rezumat literar)

Rămas în literatura română mai ales prin valoarea ciclului de poezii al Nopţilor şi prin lirica din volumul Rondeluri, Alexandru Macedonski debutează ca poet printr-un volum intitulat sugestiv Prima verba, în 1872. În 1890 Macedonski publică în ziarul „Românul” poemul în proză Meka şi Meka, valorificând o legendă orientală care va sta la baza poeziei Noaptea de decemvrie. În proza Meka şi Meka prinţul Ali-ben-Mohamet-ben-Hassan primeşte cu limbă de moarte de la tatăl lui îndemnul de a nu se abate niciodată în viaţă de la calea cea dreaptă. După moartea tatălui său, prinţul pleacă în pelerinaj spre cetatea sfântă musulmană …

Read More »