Flori de mucigai, de Tudor Arghezi (comentariu literar, rezumat literar)

Volumul de povestiri intitulat sugestiv Poarta neagră din 1930 ilustrează tragica experienţă de viaţă a lui Tudor Arghezi care a petrecut o scurtă perioadă de detenţie în închisoarea de la Văcăreşti, în perioada 1918-1919, din motive politice. Volumul de poezii Flori de mucigai, apărut în 1931 reeditează aceeaşi experienţă de viaţă în variantă lirică, în care lumea interlopă a hoţilor, delincvenţilor este privită cu înţelegere şi omenie de poet. Titlurile poeziilor care compun acest volum sunt deosebit de sugestive (Galere, Ion Ion, Tinca, Ucigă-l toaca, Fătălăul, Morţii etc.) pentru lumea aceasta periferică, faţă de care Arghezi are compasiune, considerând că …

Read More »

Caii la fereastră, de Matei Vişniec (comentariu literar, rezumat literar)

În piesa într-un act Caii la fereastră, Matei Vişniec aduce în atenţie tema războiului care distruge omul atât din punct de vedere psihic, cât şi fizic, nejustificat şi nemotivat. Războiul nu selectează victimele, el ucide fără să aleagă: „nu sunt identificaţi drepţii sau nedrepţii, ci doar oameni care pier dintr-un motiv ignorat” (Valentin Silvestru). Personajele au nume generice: Mesagerul, Mama, Fiul, Fiica, Tatăl, Soţia, Soţul. Deoarece eroii nu sunt personalizaţi, nu au o identitate caracterială, autorul precizează într-o notă că cele trei personaje feminine (Mama, Fiica, Soţia) pot fi interpretate de aceeaşi actriţă, iar cele masculine (Fiul, Tatăl, Soţul) de …

Read More »

În grădina Ghetsemani, de Vasile Voiculescu (comentariu literar, rezumat literar)

Poet autentic religios, Vasile Voiculescu a publicat peste 100 de poezii în revista „Gândirea”, rămânându-i loial o lungă perioadă, din 1927 până la ultimul număr din 1944. Manifestările unei conştiinţe adâncite în meditaţia creştină particularizează imaginarul poetic transfigurând motivele şi istoriile biblice prin funcţia expresivă şi estetică a cuvintelor şi simbolurilor religioase. Credinţa ortodoxă, bine înrădăcinată în sufletul poetului prin educaţia primită de la părinţi şi prin structura sa spirituală (a fost medic) a cărei dominantă este iubirea de oameni, îl situează pe Vasile Voiculescu în tradiţionalism, mai ales că el versifică episoadele biblice fără să tălmăcească învăţăturile creştine ori …

Read More »

Cântăreaţa cheală, de Eugen Ionescu (comentariu literar, rezumat literar)

Ca manifestare literară, teatrul absurd a apărut după cel de al doilea război mondial, în Franţa, având ca iniţiatori pe Eugen Ionescu – Cântăreaţa cheală (1950) şi pe Samuel Beckett – Aşteptându-l pe Godot (1953). Cuvântul absurd denumeşte o idee contrară gândirii logice, a bunului-simţ sau care nesocoteşte legile naturii şi ale societăţii. Piesele de teatru înscrise în literatura absurdului ilustrează situaţii şi personaje nefireşti, neverosimile, conturate împotriva legilor firii şi a gândirii logice, utilizând formule şocante de expresie. Subiectul Subiectul acestor piese este diminuat, accentul mutându-se pe răul înrădăcinat în structura interioară a omului, indiferent de epoca istorică, de …

Read More »

Mioriţa, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Povestire pe momentele subiectului, motivele populare, caracterizarea personajelor Balada Mioriţa a fost culeasă de Alecu Russo de la nişte păstori din munţii Vrancei, pe când se afla în exil la Soveja şi publicată în prima culegere de Poezii poporale. Balade. (Cântece bătrâneşti) adunate şi îndreptate de Vasile Alecsandri, antologie apărută în 1852. Mioriţa este o baladă populară şi aparţine genului epic, în care, însă, se îmbină armonios elemente lirice, epice şi dramatice. În structura baladei se disting două mari planuri, unul epic în cadrul căruia autorul anonim narează faptele şi construieşte personajele reale sau fabuloase şi celălalt lirico-dramatic, ce se …

Read More »

Popa Tanda, de Ioan Slavici (comentariu literar, rezumat literar)

Nuvelele lui Ioan Slavici sunt realiste, deoarece autorul a observat îndeaproape viaţa ţăranilor ardeleni din ţinuturile natale şi fiind impresionat, ilustrează în operă traiul sărăcăcios al acestora. Nuvelele realiste prezintă, aşadar, fapte verosimile. Întreaga creaţie a lui Slavici este o pledoarie pentru echilibru moral, pentru chibzuinţă şi înţelepciune, pentru fericire prin iubirea de oameni şi, mai ales, pentru păstrarea măsurii în toate, iar orice abatere de la aceste principii este grav sancţionată de autor. Ioan Slavici construieşte o operă literară bazată pe cunoaşterea sufletului omenesc, cu un puternic caracter moralizator, concepţia literară fiind un argument pentru cumpătare şi păstrarea măsurii …

Read More »

Câinele şi căţelul, de Grigore Alexandrescu (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul epic, specia literară fabulă Fabula este o specie literară epică, reprezentată cu succes în literatura universală de Esop, La Fontaine şi Krîlov, iar în literatura română de Grigore Alexandrescu, Alexandru Donici, Anton Pann, George Topârceanu şi Tudor Arghezi. Grigore Alexandrescu, unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii române din prima jumătate a secolului al XIX-lea, a rămas în conştiinţa posterităţii prin fabulele sale. Fabula este specia genului epic, ce conţine o scurtă povestire alegorică, în versuri sau în proză, în care sunt satirizate defecte omeneşti, cu scopul de a le îndrepta. Personajele fabulei sunt animale, plante sau …

Read More »

Moara lui Călifar, de Gala Galaction (comentariu literar, rezumat literar)

Gala Galaction, pe numele adevărat Grigore Pişculescu, a fost preot şi poate tocmai de aceea întreaga sa operă promovează spiritul iubirii de oameni, filantropiei şi toleranţei. Povestirile sale ies, adesea, din lumea reală şi alunecă discret într-o atmosferă de vis şi legendă, conturând un fantastic ce combină simbolurile mitologice cu întâmplări realiste. Povestirea Moara lui Călifar, publicată în 1903, este prima proză remarcabilă a lui Gala Galaction şi are ca temă pactul omului cu diavolul, un celebru mit universal, realizat ca o admirabilă istorisire romantică. Semnul participării la un epos misterios este cuprins în incipit, care explică o semnificaţie a …

Read More »

Rugăciune, de Octavian Goga (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia lui Octavian Goga se naşte în inima îndurerată a poetului pentru soarta poporului său asuprit dintr-o imensă nelinişte a suferinţei, din lacrimi şi răzvrătiri împotriva nedreptăţilor sociale şi naţionale, mesianismul său manifestându-se în sensul încrederii poetului în forţa sa de a îndrepta soarta dureroasă a neamului românesc, de a contribui la eliberarea socială şi naţională, la izbăvirea poporului de amar şi suferinţă: „Eu am văzut în ţăran un om chinuit al pământului; n-am putut să-l văd în acea atmosferă în care l-a văzut Alecsandri în pastelurile sale şi nici n-am putut să-l văd încadrat în acea lumină de veselie …

Read More »

Dincolo de nisipuri, de Fănuş Neagu (comentariu literar, rezumat literar)

Fănuş Neagu s-a inspirat adesea din lumea fabuloasă a Bărăganului şi a meleagurilor natale ale Brăilei, pe care a ilustrat-o în nuvele – Cantonul părăsit, Vară buimacă şi romane – Îngerul a strigat, Frumoşii nebuni ai marilor oraşe şi Scaunul singurătăţii. În peisajul literaturii contemporane, Fănuş Neagu ocupă un loc aparte, deoarece în proza lui realul se îmbină cu miticul, scriitorul apelând la o metaforă cu totul aparte, care-l individualizează stilistic. Nuvela Dincolo de nisipuri a fost publicată în volumul Cantonul părăsit din 1964, fiind, aşa cum o numea Eugen Simion, „o naraţiune aproape fantastică., povestea, pe scurt, a unui …

Read More »