Rondelul rozelor ce mor, de Alexandru Macedonski (comentariu literar, rezumat literar)

Rondelul este alcătuit din 13 versuri, structurate în trei catrene şi un vers liber. Primele două versuri, care sintetizează motivul liric, sunt identice sau foarte asemănătoare cu ultimele două versuri ale strofei a doua, iar versul independent este reluarea primului vers. Această poezie cu formă fixă are numai două rime. Rondelul a fost „en vogue” în secolul al XV-lea în Franţa, prin poeţii Villon, Clement Marot şi denumea – la origine – un cântec şi un dans, iar la sfârşitul secolului al XIX-lea rondelul devine o poezie de virtuozitate la parnasieni. Macedonski preia modelul rondelurilor de la poeţii francezi Maurice …

Read More »

Concert din muzică de Bach, de Hortensia Papadat-Bengescu (comentariu literar, rezumat literar)

Hortensia Papadat-Bengescu, prozatoare, poetă, dramaturg, a debutat la patruzeci şi doi de ani, cu volumul de proză scurtă, Ape adânci (1919), primul roman, Balaurul, făcându-şi apariţia în 1923. Sprijinită de George Topârceanu, încurajată de Garabet Ibrăileanu şi sfătuită de Eugen Lovinescu, scriitoarea evoluează către o proză realist-obiectivă, inaugurată prin ciclul familiei Hallipa, alcătuit din patru romane: Fecioarele despletite (1926), Concert din muzică de Bach (1927), Drumul ascuns (1933) şi Rădăcini (1938), inaugurând astfel, în literatura română, romanul citadin. Cel mai izbutit roman al ciclului este considerat Concert din muzică de Bach, vocea auctorială explorând destinul Hallipilor, al rudelor şi prietenilor …

Read More »

În dulcele stil clasic, de Nichita Stănescu (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia În dulcele stil clasic, de Nichita Stănescu, face parte din volumul căruia i-a dat şi titlul, publicat în 1970. În poeziile acestui volum, Nichita Stănescu se întoarce cu veselie spre lirismul clasic, creând adevărate parodii ale stilurilor sau temelor din poeziile tradiţionale, îmbrăcând formele” bine cunoscute de romanţă, baladă, poem eroic ori madrigal. Poezia În dulcele stil clasic este o creaţie „lirică galantă – sinteză între elegantul stil trubaduresc şi lamentaţiile amoroase din timpul lui Ienăchiţă Văcărescu – supusă de Nichita Stănescu unui […] tratament de regenerare-caricaturizare”. (Alex Ştefănescu) Spre deosebire de viziunea sentimentului de iubire din poezia Leoaică …

Read More »

Negustor lipscan, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar)

Hanu-Ancuţei (1928) face parte din opera de maturitate a lui Mihail Sadoveanu şi este, poate, cea mai strălucită creaţie lirico-epică a prozatorului. Volumul conţine nouă povestiri, relatate într-un spaţiu ocrotitor, la hanul Ancuţei, de către ţăranii moldoveni ce poposeau aici pentru odihnă şi petrecere, fiind ei înşişi participanţi direct sau martori ai evenimentelor narate. Întâmplările povestite au loc în vreme veche, în timp mitic românesc, se pot petrece oricând în spaţiul spiritualităţii şi al credinţelor ancestrale şi nu numai într-o anumită epocă socială. Negustor lipscan, a şaptea istorisire din volumul Hanu-Ancuţei, este o povestire în ramă, deoarece face parte din …

Read More »

Echerul, de Marin Sorescu (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Echerul, de Marin Sorescu, face parte din volumul Tuşiţi, publicat în 1970 şi constituie o artă poetică ilustrativă pentru concepţia despre lumea superficială şi limitată, realizată sub formă de lirism obiectiv, cu ironia fermecătoare specifică scrierilor lui. Deşi în plină perioadă a neomodernismului, poezia păstrează fondul tradiţional al liricii, învelit într-o formă limpede şi încântătoare, în care versul este „scuturat de toate, podoabele” şi „descreţeşte fruntea” (Eugen Simion). Imaginarul poetic Imaginarul poetic transfigurează realitatea concretă într-o viziune artistului Marin Sorescu, a cărui interpretare implică reflectarea sensibilă în poezie, prin funcţia expresivă şi estetică a cuvântului şi sunetelor. Poet neosmodernist, …

Read More »

F, de D.R. Popescu (comentariu literar, rezumat literar)

Structura compoziţională Romanul F, de D.R. Popescu, a apărut în 1969 şi este structurat în trei cărţi sau, cum afirma Eugen Simion, alcătuit din „trei nuvele”, fiecare dintre ele având câte un titlu ce încadrează această naraţiune în proza modernă prin relativismul adevărurilor şi prin „istoriile sale, debitate repede, într-un stil colorat şi împleticit”. Cele trei părţi ale romanului, Ninge la Ierusalim, Boul şi vaca şi Cele şapte ferestre ale labirintului sunt diferite ca subiect, având în comun numai locul unde se desfăşoară naraţiunile şi un personaj, Tică, martor permanent al „istoriilor” care se referă la întâmplări şi personaje nefireşti, …

Read More »

Deşteaptă-te, române!, de Andrei Mureşanu (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară imn Andrei Mureşanu este un poet paşoptist din Ardeal, care a creat poezia Un răsunet, devenită imnul revoluţiei de la 1848. Poezia a apărut, alături de Proclamaţia de la Islaz într-una dintre primele reviste culturale ale românilor, intitulată sugestiv „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, în numărul din 21 iunie 1848. Titlul poeziei a fost schimbat ulterior, preluând o parte din primul vers, în Deşteaptă-te, române şi a fost cântat pe o muzică a lui Anton Pann la manifestarea Marii Uniri de pe Câmpia Libertăţii din Alba Iulia, la 1 decembrie 1918. După …

Read More »

Sobieski şi românii, de Costache Negruzzi (comentariu literar, rezumat literar)

Miracolul supravieţuirii noastre pe acest pământ, unde istoria a plătit în permanenţă tribut amplasării geografice, se datorează patriotismului înaintaşilor care au pus mai presus de viaţa lor datoria faţă de ţară, apărând fiecare petic de pământ de-a lungul secolelor. Un exemplu de acest fel este Cetatea Neamţului, care n-a putut fi cucerită niciodată. În jurul acesteia se petrece acţiunea nuvelei Sobieski şi românii, de Costache Negruzzi, scriitor paşoptist, în opera căruia tema istorică a ocupat un loc de seamă, după cum scria şi Eminescu în poezia Epigonii: „Iar Negruzzi şterge colbul de pe cronice bătrâne, / Căci pe mucedele pagini …

Read More »

Paradis în destrămare, de Lucian Blaga (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Paradis în destrămare, de Lucian Blaga, este inclusă în volumul Lauda somnului, apărut în 1929 şi valorifică mitul biblic, conform căruia Dumnezeu a pus heruvimii cu săbii de foc să păzească pomul vieţii de cei care ar fi tentaţi să culeagă fructul păcatului: „Şi izgonind pe Adam, l-a aşezat în preajma raiului celui din Eden şi a pus heruvimi şi sabie de flăcări vâlvâitoare să păzească drumul spre pomul vieţii” (Facerea, 3, 24). Tema poeziei Tema poeziei Paradis în destrămare o constituie viziunea apocaliptică a universului aflat în pericolul de a pieri, din cauza lumii care şi-a pierdut sacralitatea. …

Read More »

Jocul ielelor, de Camil Petrescu (comentariu literar, rezumat literar)

Adept al modernismului lovinescian, Camil Petrescu este cel care, prin opera lui, fundamentează principiul-sincronismului, altfel spus, contribuie la sincronizarea literaturii române cu literatura europeană (europenizarea literaturii române), prin aducerea unor noi principii estetice (autenticitatea, substanţialitatea, relativismul) şi prin crearea personajului intelectual lucid şi analitic, în opoziţie evidentă cu ideile sămănătoriste ale vremii, care promovau „o duzină de eroi plângăreţi”. Camil Petrescu opinează că literatura trebuie să ilustreze „probleme de conştiinţă”, pentru care este neapărată nevoie de un mediu social în cadrul căruia acestea să se poată manifesta. Camil Petrescu propune o creaţie literară autentică, bazată pe experienţa trăită a autorului …

Read More »