Statul unit România, domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi regele Carol I

Iubitorul de petreceri „Alecu Cuza”, care până acum trăise fără de griji şi pe care Vogoride binevoia a-l numi „Cuzachi”, se găsea acum într-o situaţie serioasă, grea şi plină de primejdii. El era, ce-i drept, domn al Principatelor Unite, dar protestări puternice erau de aşteptat din partea Turciei, Austriei şi poate şi a altor puteri împotriva alegerii sale, potrivită cu litera, dar nu cu însuşi înţelesul Convenţiei. Avea numai puţini prieteni, nici un partizan politic încercat şi nici un nume cunoscut. Ca moldovean el trebuia să se poarte în Muntenia cu foarte multe preveniri amabile, numai pentru ca să fie …

Read More »

Răscoala ţăranilor din 1784 sub conducerea lui Horea

Cauzele răscoalei Răscoala lui Horea reprezintă momentul culminant al unui şir întreg de mişcări cu caracter social şi naţional, manifestate sub felurite forme în Transilvania în întreg veacul al XVIII-lea. Toate acestea sunt urmarea opresiunii sociale şi naţionale suferită de poporul român şi care în deceniul al 7-lea şi al 8-lea se agravase şi mai mult. Robota, fixată la 3 zile cu vitele sau la 4 cu braţele, de multe ori era pretinsă, prin abuz, la 7 zile pe săptămână; dările în bani către stăpânii de pământ, către stat, taxele pentru plata funcţionarilor, pentru întreţinerea armatei sporiseră şi ele; obligaţiile …

Read More »

Consolidarea independenţei Ţării Româneşti (1597-1598). Lupta domniei împotriva instaurării regimului boieresc

Anii 1597-1598 au fost ani de luptă ai domniei – cu un succes evident, dar vremelnic – împotriva instaurării regimului boieresc. Obiectivul principal al acestei lupte era anularea tratatului din 1595 – a clauzelor privitoare la situaţia externă şi internă a domniei Ţării Româneşti. Anularea clauzelor tratatului din 1595 Pasajul din cronică: „Atuncea Batâr Jicmon, deaca văzu pre Mihai Vodă vu atâta vitejie şi cu atâta înţelepciune, slobozit-au Ţara Rumânească cu tot venitul ei, ca să fie iar pre seama lui Mihai vodă” a fost pus de autorul anonim imediat după descrierea campaniei victorioase din toamna anului 1595, nu din …

Read More »

Viaţa economică a românilor la 1900

În vremurile mai vechi nu se putea deosebi între români decât plugari şi păstori, şi numărul plugarilor întrecea, bineînţeles, cu mult pe acel al păstorilor. Ocupaţia naţională a poporului românesc a fost în toate vremurile în primul rând agricultura. Viaţa păstorească era peste tot în decădere, căci marii proprietari de turme şi crescătorii de vite din Ardeal, mai ales din regiunile de la sud de Braşov şi Sibiu, care dădeau odată ocupaţie atâtor păstori, bârsanii din Ţara Bârsei şi sibienii sau ţuţuienii din preajma Sibiului, dispăruseră aproape cu totul. Acum nu se mai trimeteau ca odinioară multe mii de oi …

Read More »

Războiul austro-turc (1716-1718)

Pacea de la Karlowitz (1699) n-a fost decât un armistiţiu, fiindcă situaţia pe care o crease n-a mulţumit pe nici unul dintre foştii beligeranţi. Turcia, înfrântă, dar nu zdrobită, nu se resemnase la pierderea Moreii şi Ungariei centrale. Recucerirea Azovului i-a redat încrederea în forţele sale şi, în 1715, şi-a întors armele împotriva Veneţiei, i-a smuls Moreea şi a asediat Corfu. Până în 1714, din cauza războiului pentru succesiunea Spaniei (1701-1714), Austria nu s-a putut ocupa de chestiunea orientală. Pacea de la Rastadt (1714), care pecetluise înfrângerea Franţei şi Spaniei, i-a redat libertatea de acţiune în Orient şi ea a …

Read More »

Campania eteristă în Principatele Române

Arătând înţelegere şi simpatie pentru aspiraţiile la libertate şi independenţă ale grecilor, Stroganov a criticat însă „casta privilegiată” a fanarioţilor: „Ei sunt aproape străini de restul compatrioţilor lor. Cele două Principate sunt obiectul lăcomiei lor, singura aureolă – la care aspiră şi spre care năzuiesc…” (Stroganov, ambasadorul Rusiei la Constantinopol, către Capodistria, 16/23 februarie 1820). Prezentarea – pe baze strict documentare – a manifestărilor negative ale Eteriei (conduse de fanarioţi) în ţările române nu înseamnă o diminuare a mişcării de eliberare a grecilor. Excesele eteriste din Principate constituie numai un episod al Eteriei. În Grecia, poporul a luptat eroic pentru …

Read More »

Formarea statului unitar român

Încheierea războiului a creat un cadru favorabil pentru rezolvarea vechilor probleme naţionale ale Europei: înfrângerea militară a Puterilor Centrale, pe de o parte, şi, pe de altă parte, dispariţia imperiului ţarist în urma revoluţiei bolşevice din 1917 au dus la proclamarea dreptului fiecărui popor la autodeterminare. Pentru români, aceasta a însemnat împlinirea speranţelor lor de a uni într-un singur stat toate teritoriile locuite majoritar de ei. România Mare ia acum naştere prin efortul conjugat al populaţiei româneşti din provinciile aflate până atunci sub stăpânire străină şi al intervenţiilor diplomatice ale regatului României pe lângă Congresul de pace de la Paris. …

Read More »

Lovitura de stat de la 2/14 mai 1864 din Principatele Unite

În ziua de 2/14 mai 1864, Kogălniceanu s-a prezentat în faţa Adunării şi i-a cerut să voteze legea electorală şi să autorizeze cheltuielile guvernului până la 15/27 august 1864, când urma să fie convocată noua Adunare. Dar, neţinând seama de mesajul domnesc, V. Boerescu a citit o propunere, aprobată de majoritatea Adunării, prin care se aduceau învinuiri de rezolvare neconstituţională a conflictului şi nu se accepta discutarea legii electorale decât cu un alt guvern. Discuţiile au fost înverşunate şi, atunci când moţiunea urma să fie votată, Kogălniceanu a anunţat dizolvarea Adunării şi a depus pe masa biroului textul mesajului domnesc. …

Read More »

Tulburările anului 1848. Lupte pentru Unirea Principatelor

Cu toate acestea o scânteie rătăcită a zilelor din februarie din Paris căzu şi la Dunărea de Jos şi aprinse puţin. Şi se găsiră aici destui tineri generoşi care văzuseră într-însa un adevărat foc nimicitor şi ispăşitor şi comunicară această impresie contimporanilor şi posterităţii. La începutul anului revoluţionar ambii domni erau ocupaţi cu afaceri proprii şi de stat de o natură secundară, iar Bibescu putea vorbi cu mândrie de unele fântâni durate acum de curând în Bucureşti. Lui îi exprimă şi Adunarea Deputaţilor, convocată în ianuarie, mulţămirea ei nemărginită pentru osteneala depusă. Adunarea din Moldova îşi ţinu şedinţele, care durară …

Read More »

Răscoala de la Bobâlna din 1437

În timp ce în Ţara Românească şi Moldova se manifesta cu putere criza fărâmiţării feudale, în Transilvania se adâncesc contradicţiile sociale. Cele dintre păturile clasei dominante, dintre marea şi mica nobilime, dintre nobilime şi cler, izvorând din lupta pentru poziţii economice şi politice, sunt mai puţin adânci, au un caracter conjunctural. Permanente şi antagonice sunt însă contradicţiile dintre cele două clase fundamentale ale societăţii: ţărănimea iobagă şi clasa feudală. Statul feudal maghiar şi voievodatul Transilvaniei, consolidat în secolul al XIV-lea, instituţiile politice şi juridice, sprijinindu-i interesele, clasa feudală, îşi va întări puterea şi privilegiile spre prejudiciul ţărănimii în general şi …

Read More »