Arta în ţările române în secolul al XVIII-lea

Evoluţia artistică a veacului al XVIII-lea oglindeşte adâncirea continuă a relaţiilor dintre cele trei ţări române. O anumită indiferenţă faţă de convingerile prea îngust religioase, o împletire a acestora cu noile idealuri sociale şi naţionale netezesc treptat terenul spre dezvoltarea viitoare a unei arte laice. În această evoluţie, orăşenilor, meseriaşi şi artişti, le revine nu numai rolul primordial de creatori de artă, pe care l-au deţinut şi în trecut, dar ei îl au tot mai mult şi pe acela de ctitori şi chiar de îndrumători. Ca semn al afirmării sociale apăruseră încă din veacul precedent biserici întemeiate de negustori şi …

Read More »

Ţara Haţegului în secolele XIII-XV. Satele haţegane

Problemele geografiei istorice haţegane Reconstituirea hărţii Ţării Haţegului din vremea celor mai vechi informaţii scrise reprezintă o încercare foarte dificilă, care nu poate depăşi un anumit grad de aproximaţie atâta vreme cât ştirile acestor izvoare nu sunt confruntate cu cercetări de teren şi arheologice exhaustive. Valoarea informaţiilor din documentele de cancelarie este inegală, de la zonă la zonă, de la sat la sat şi mai ales de la o familie de stăpâni de moşie la alta. Cancelariile regatului nu au fost în egală măsură interesate de diferitele tipuri de stăpânire ce s-au exercitat în Ţara Haţegului: stăpâniri de drept cnezial …

Read More »

Dezvoltarea oraşelor din Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

În cursul veacului al XVII-lea, pe lângă persistenţa vechilor oraşe şi târguri, se constata apariţia în Moldova şi în Ţara Românească a unor noi aşezări orăşeneşti. Ele au la bază de obicei vechi sate, care se transformă în târguri datorită dezvoltării meşteşugurilor, prezenţei unor exploatări miniere, drumurilor comerciale pe care formau locuri de popas şi prezenţei unor formaţiuni militare sau elemente administrative. Acordarea dreptului de a ţine târg săptămânal a marcat de obicei o etapă în transformarea aşezării săteşti în aşezare orăşenească. De multe ori, noile târguri ridicate în veacul al XVII-lea, ca şi unele din acele apărute în veacul …

Read More »

Politica internă a Transilvaniei (1658-1683)

Cu prilejul expediţiei turceşti împotriva lui Ioan Kemeny se răspândise zvonul despre intenţiile turcilor de a ocupa Transilvania. Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece ar fi cerut, pe de o parte, imobilizarea aici a unei armate prea numeroase, iar pe de altă parte, cetatea Oradiei, ocupată de turci în 1660, asigura pentru Poartă, în condiţii satisfăcătoare, supravegherea Transilvaniei. Rămânerea la vechile forme ale suzeranităţii era, totuşi, condiţionată de impunerea pe tronul principatului a unui om credincios şi supus. Mihail Apafi, nobil lipsit de ambiţii şi de calităţi politice, corespundea întru totul intereselor Porţii şi de aceea reprezentanţii sultanului îl numesc …

Read More »

Lupta pentru scaunul lui Alexandru cel Bun

Ilie făcea împăcarea cu polonii, împotriva cărora – deşi o ruteană, Marinka, sora reginei-mame a Poloniei, îi stătea alături ca soţie – el luptase în năvălirea pentru luarea în stăpânire a Pocuţiei. Dar, după aceasta, el mai stătu abia câteva luni în domnie. Vânturile toamnei smulseră şi aruncară peste Nistru pe fericitul domn al verii. Îl gonise fratele său Ştefan, înteţit de mamă-sa Stanca – pe care Ilie puse să o înece – şi de domnul muntean Vlad Dracul, care avea o răzbunare de săvârşit împotriva lui Ilie: căci acesta, împreună cu bătrânul Alexandru, sprijinise pe un alt vânător al …

Read More »

Comerţul intern şi piaţa internă în ţările române în anii 1848-1864

Dezvoltarea relaţiilor capitaliste, adâncirea diviziunii sociale a muncii au dus în perioada 1848-1864 la creşterea pieţei interne, atât pentru mijloacele de subzistenţă, cât şi pentru cele de producţie. Creşterea schimbului între regiuni diferite, îndeosebi între munte şi câmpie sau între regiuni specializate în producerea anumitor categorii de mărfuri, a dus la accentuarea atragerii în schimbul de mărfuri a regiunilor izolate. Caracteristică era dezvoltarea procesului de ştergere a particularităţilor locale, de lărgire şi de unificare a vieţii economice a celor două ţări. Se remarca dezvoltarea târgurilor şi oraşelor din zonele de contact ale Ţării Româneşti cu Moldova, ca şi a centrelor …

Read More »

Moldova în timpul domniei lui Mihail Sturdza (1834-1849)

Moldova n-a avut în cursul perioadei regulamentare până la 1849 decât un singur domn, pe Mihail Sturdza, numit de Poartă la propunerea Rusiei, la 22 martie 1834. Combătut tot atât de violent ca şi Alexandru Ghica, el a ştiut însă să domine opoziţia, reuşind să scape fără nici o pagubă şi din revoluţia din 1848. Avea 39 de ani când a fost numit domn. Spirit vioi şi practic, remarcabil prin cunoştinţele sale şi prin talentul de vorbitor, el a fost un autentic reprezentant şi apărător al clasei sale. Deşi moştenitor al unor moşii întinse, nu s-a folosit de talentele sale …

Read More »

România de la recunoaşterea internaţională a Marii Uniri la instaurarea regimului comunist

Primul război mondial a determinat mari schimbări, cu consecinţe deosebite asupra Europei şi lumii. A dus la modificarea raportului de forţe în rândul marilor puteri. La sfârşitul războiului a învins principiul naţionalităţilor. Marile imperii – german, austro-ungar, ţarist şi otoman – s-au prăbuşit ca urmare a voinţei popoarelor constituindu-se, pe ruinele lor, noi state; altele, între care şi România şi-au desăvârşit unitatea naţională. În cadrul Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920) au fost semnate tratate de pace cu fiecare din statele învinse. Principalul obiectiv al delegaţiei române participante la Conferinţă, condusă de primul ministru Ion I.C. Brătianu, era recunoaşterea …

Read More »

Organizarea militaro-administrativă a teritoriul ocupat în timpul primului război mondial

Organizarea teritorială Anii de război care trecuseră au însemnat pentru ţările beligerante aflate în conflict o perioadă grea, epuizantă, atât din punctul de vedere al resurselor umane folosite cât mai ales al celor materiale. Puterile Centrale, deşi reuşiseră în primele 17 luni de război să cucerească un teritoriu de aproape 500.000 kmp ce reprezenta ca valoare aproximativ 100.000.000.000 de mărci, la care se mai adăugau oraşele, pădurile şi obiectivele industriale respective, au intrat în anul 1916 cu o situaţie generală de-a dreptul critică. Lipsa de alimente devenise o problemă foarte grea, resimţită deopotrivă de populaţia civilă şi de militari. În …

Read More »

Începutul războiului ţărănesc din 1514 condus de Gheorghe Doja

Înspăimântată de numărul mare al iobagilor care părăsiseră ogoarele, tocmai în timpul muncilor agricole de primăvară, nobilimea încearcă să oprească pe cei ce voiau să plece în tabără şi să-i silească pe cei plecaţi să se întoarcă. Familiile acestora sunt batjocorite, schingiuite, puse la jug în locul animalelor. Faţă de asemenea atitudine a nobilimii, ţăranii îşi schimbă planurile: gândul cruciadei e părăsit şi dorinţa de a-şi îndrepta armele împotriva nobilimii feudale pune stăpânire pe mulţime. În diferite locuri, se înregistrează ciocniri sângeroase între ţărani şi feudali. Mulţimea adunată în tabără refuză să urmeze poruncile de a porni împotriva turcilor. Armata …

Read More »