Invidioşii, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Reprezentarea lui Despot-Vodă la 30 septembrie 1879 suscitase un mare interes. Numeroase cronici dramatice salutaseră noua creaţie dramatică a lui Vasile Alecsandri, dar curând începură să apară altele, îndeosebi în „Românul” lui Rosetti şi în „Pressa”, care contestau orice merit piesei, acuzând pe autor că se îndepărtează de adevărul istoric, ba chiar că ar da dovadă de o slabă inspiraţie poetică. Înţelegând că adevăratul motiv al acestor critici răuvoitoare era de alt ordin decât cel literar, Alecsandri se gândea ca pe baza materialului oferit de campania dezlănţuită împotriva sa să scrie o nouă piesă, o comedie pe care o intitulează …

Read More »

Balduin, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Proiectul acestei drame istorice, consemnat în manuscrisul Bibliotecii Academiei Române nr. 2.253, fila 13r-v, conţinând doar lista personajelor şi o notă în care se schiţează cadrul, pare să fi luat naştere odată cu cel al trilogiei din care nu s-a concretizat decât fresca domniei lui Despot-Vodă. În cercetarea izvoarelor istorice, privirea lui Vasile Alecsandri va fi fost reţinută de episodul soartei tragice a acestui împărat al Constantinopolului, relatat de cronicarul grec Nicetas Choniates. Balduin I, născut la Valenciennes în 1171 şi mort, probabil, în 1206, era fiul comitelui Balduin de Hainaut şi al Margaretei, sora lui Filip, comite de Flandra. …

Read More »

Legenda lui Jolde, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Ideea acestei drame istorice, nedusă până la capăt, încolţeşte în mintea lui Alecsandri la Mirceşti, în toamna anului 1878. „Deocamdată – mărturisea el lui Iacob Negruzzi la 12 noiembrie din acest an – atenţia mea a fost atrasă prin epoca lui Alexandru Lăpuşneanu, atât de dramatică şi de caracteristică, în ea am descoperit mai cu deosebire trei personagii care merită de a fi reînviate pe scenă: Jolde, Lăpuşneanu şi Despot. Tustrei ar forma o trilogie istorică, care, bine împărţită, bine ţesută, bine scrisă, ar îmbogăţi literatura noastră” (conferă Vasile Alecsandri, Scrisori). Scriitorul însă, după ce „înşirui doar protagoniştii din Legenda …

Read More »

Becri-Mustafa, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Schiţa unei drame istorice în trei acte cu acest titlu se află pe fila 14r din manuscrisul Bibliotecii Academiei Române nr. 2.253 şi este scrisă de Vasile Alecsandri cu cerneală neagră. Ea cuprinde numai lista personajelor (7 la număr) şi planul celor trei acte pe care urma să le aibă piesa. Subiectul este prelucrat de Alecsandri în legenda Murad Gazi sultanul şi Becri-Mustafa, după Dimitrie Cantemir, la începutul anului 1876, când, trimite scrierea lui Iacob Negruzzi pentru a fi publicată în „Convorbiri” (conferă scrisorile adresate acestuia la 4 şi 10 februarie şi 8 martie 1876 – în Vasile Alecsandri, Scrisori), …

Read More »

La Bucureşti, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

În scrierile sale dramatice de după 1862, Vasile Alecsandri critica multele păcate ale administraţiei şi politicii guvernelor succesive ale lui Al. I. Cuza, fără a trece, bineînţeles, cu vederea demagogia liberală, care îl dezgusta în aceeaşi măsură în care îl sufoca „atmosfera măririlor” (conferă G.C. Nicolescu, Viaţa lui Vasile Alecsandri). Retragerea poetului la Mirceşti se datora în bună măsură nu numai sentimentului de mulţumire ce-l încerca în acest loc plin de farmec şi de linişte, ci şi dorinţei sale de a se afla cât mai departe de atmosfera în care era nevoit să trăiască la oraş şi pe care o …

Read More »

Sânziana şi Pepelea, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

După apariţia în volum a lui Despot-Vodă, Vasile Alecsandri părăseşte Bucureştii, pe la jumătatea lui aprilie 1880. Întors la Mirceşti, el se apucă îndată să scrie o nouă piesă, de un gen cu totul nou nu numai în creaţia sa, ci şi în dramaturgia românească. Era „o piesă de inspiraţie folclorică, ale cărei episoade şi personaje sunt în cea mai mare parte a lor luate din poveştile atât de pline de fantezie ale poporului, tratate însă într-un mod ingenios, cu multă subtilitate, cu mult realism, cu multe săgeţi la adresa societăţii contemporane şi cu un infinit umor, de asemenea în …

Read More »

Les bonnets de la comtesse, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

În iarna 1863-1864, când Vasile Alecsandri atinsese vârsta de 43 de ani, faima lui de poet naţional era recunoscută de toată românimea, de o parte şi de alta a Milcovului, de o parte şi de alta a Carpaţilor, piesele sale cuceriseră scenele teatrelor naţionale de la Iaşi şi de la Bucureşti, ca om politic adusese mari servicii Unirii şi consolidării acestui „fapt împlinit”. Retras la Mirceşti, în zilele iernii acelui an pare să i se fi furişat în suflet ispita de a scrie în limba franceză, în versuri alexandrine, o piesă de teatru într-un act, asupra titlului căreia nu se …

Read More »

Sfredelul dracului, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Sfredelul dracului, adaptare după L’oiseau de passage, de Bayard, „pune în scenă isprăvile unui intrigant Mustocsidis, care încurcă pe toată lumea şi o pune pe scandal” (George Călinescu, Istoria literaturii române). Ideea adaptării acestei comedii franţuzeşti îl ispiteşte pe Alecsandri, aflat la Mirceşti, în timp ce lucra la definitivarea feeriei Sânziana şi Pepelea, în iarna 1880-1881, iar cel care i-o trezeşte este actorul Iulian, al cărui talent, comic putea fi utilizat cu succes într-o farsă de carnaval, gen de care scriitorul nu-şi mai legase de multă vreme numerele. Pentru a valorifica pe scena Teatrului Naţional, condus de prietenul său Ion …

Read More »

La Turnu-Măgurele, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Scriere ocazională, scena în versuri intitulată La Turnu-Măgurele, a fost compusă pentru o reprezentaţie în folosul răniţilor din războiul de la 1877. În acelaşi, timp Vasile Alecsandri scria poeziile ce vor forma ciclul Ostaşii noştri, publicate mai întâi în „Convorbiri literare”. Prima menţiune a piesei o aflăm într-o scrisoare adresată lui Iacob Negruzzi la 1 decembrie 1877: „După Peneş vor mai urma, cred, şi alţii… precum şi o mică comedie în versuri, intitulată La Turnu-Măgurele” (Vasile Alecsandri, Scrisori). Patru zile mai târziu, la 4 decembrie, poetul mărturisea nepoatei sale Lucia Duca: „trăiesc cu gândul viaţa militară a bravilor noştri soldaţi …

Read More »

Cucoana Chiriţa în balon, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Scrisă, probabil, în toamna anului 1874, în tihna de la Mirceşti, „farsa de carnaval” Cucoana Chiriţa în balon era destinată a fi interpretată de acelaşi Matei Millo care interpretase pentru prima oară rolul Chiriţei cu aproape un sfert de veac mai înainte (conferă scrisoarea către Iacob Negruzzi, datată 16 octombrie 1874 – în Vasile Alecsandri, Scrisori, 1904). Alecsandri îi trimite manuscrisul la Bucureşti şi, întrucât Millo întârzia să confirme primirea acestuia, poetul îşi exprima curând nerăbdarea: „Îţi anunţ că am realizat unul din visurile dumitale dragi, acela de a te urca în balon în costumul Chiriţii, ba mai mult, îţi …

Read More »