Nobila cerşitoare, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Piesa într-un act Nobila cerşitoare, de Vasile Alecsandri, scrisă probabil în primăvara anului 1871, în scurtul răstimp dintre prima şi cea de-a doua reprezentare a comediei Ginerele lui Hagi Petcu (18 februarie 1871 şi 13 aprilie 1871), a fost jucată la 20 aprilie 1871, de aceeaşi Societate diletantă de la Iaşi, care prezentase cu o săptămână mai înainte şi Ginerele lui Hagi Petcu, de asemenea în ajutorul Franţei (conferă Teodor T. Burada). Poetul înţelegea că astfel contribuie „la ajutorul ce începuse să se strângă prin liste de subscripţie, în ţara noastră, pentru eliberarea Franţei de sub ocupaţia prusacă” (conferă G.C. …

Read More »

Ginerele lui Hagi Petcu, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Scrisă cam în acelaşi timp cu Concina sau curând după aceea, comedia Ginerele lui Hagi Petcu era una dintre cele cinci lucrări pe care Vasile Alecsandri le trimisese lui Matei Millo pentru stagiunea 1865-1866 – cum îl anunţa pe Pantazi Ghica în scrisoarea trimisă de la Mirceşti la 30 octombrie 1865: „Am trimis lui Millo pentru stagiunea dramatică actuală următoarele piese: Ginerile lui Hagi Petcu – comedie în 2 acturi (imitată după Ginerile lui Poirier), Concina – proverb într-un act, Harţă Răzeşul – vodevil într-un act, Kera Nastasia – cântecel, Covrigarul – scenă din poarta Cişmegiului” (conferă Vasile Alecsandri, Corespondenţă). …

Read More »

Concina, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

În pragul anului 1865, când scrie „micul proverb” intitulat la început Barcarola, Vasile Alecsandri dăruise teatrului românesc 25 de ani din activitatea sa scriitoricească. „Mă întrebi cum petrec şi lucrez la ţară? – răspundea el întrebării puse de Alexandru Hurmuzaki. Petrec cu mulţămire în compania bibliotecei mele şi mă ocup de compuneri dramatice. […] De la 1840 mă ocup necontenit cu teatrul românesc şi caut a înavuţi repertoriul nostru dramatic cu piese originale, pentru a combate mania traducerilor păcătoase de drame pocite, ce există la Bucureşti şi care s-au lăţit în toată ţara; însă au trebuit să păşesc treptat în …

Read More »

Kir Zuliaridi, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Kir Zuliaridi este una dintre cele patru adaptări ale lui Vasile Alecsandri, la care el a indicat originalele franceze. „Trei din ele – precizează Charles Drouhet – fac parte din repertoriul din 1848-1849 al micilor teatre din Paris, pe care le frecventa Alecsandri în timpul exilului său voluntar, după înăbuşirea revoluţiei din Moldova, şi anume: Doi morţi vii (1851) după L’homme blase al lui Duvert şi Lauzanne, care de la 1843 continua să culeagă aplauze pe scena Vodevilului; Kir Zuliaridis (1852) după Un tigre de Bengale de Edouard Brisebarre şi Marc Michel, marele succes în 1849 la Palais Koyal al …

Read More »

Iaşii în carnaval, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

„A doua piesă a mea – mărturiseşte Vasile Alecsandri în prefaţa ediţiei de la 1875 – Iaşii în carnaval, a iritat şi mai mult pe unele înalte ipokimene; căci ea loveşte în acei ce au mare interes a nu să forma la noi o opinie publică, menită de a condemna faptelor lor.” „În timpul reprezentaţiei – relatează poetul în scrisoarea adresată lui Ubicini, amintită mai înainte -, prefectul de poliţie a vrut să se tragă cortina – din ordin venit de sus – dar publicul l-a împiedecat. Atunci a venit să mă înştiinţeze că trebuie să-mi retrag piesa, căci, dacă …

Read More »

Creditorii, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Comedia într-un act Creditorii, scrisă, fără îndoială, la sfârşitul anului 1844, este mai întâi tipărită, apoi prezentată pe scenă, la 11 ianuarie 1845, împreună cu alte două piese: Un rămăşag, scrisă tot de Vasile Alecsandri, şi Băcălia ambiţioasă, de Alecu Russo. „La 11 ianuar [1845] – ne informează Teodor T. Burada – se joacă în beneficiul actorului P. Nicolau, fără abonament, trei piese, şi anume: Băcălia ambiţioasă, comedie-vodevil într-un act de R**, pentru prima oară, şi în ea iau parte actorii: Teodoru, Teodorini, Sterian, Iacovachi şi actriţele Caterina, Mase şi Gabriela; Creditorii, comedie în 1 act de A*** (Vasile Alecsandri), …

Read More »

Dezrobirea ţiganilor, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Din această, proiectată „dramă în 4 acturi” se păstrează două fragmente, redactate la interval de aproape zece ani unul de altul. Primul este cel aflat în manuscrisul Bibliotecii Academiei Române nr. 2.231, pe verso filelor 4, 5 şi 6 (numerotarea veche 20v-24v), conţinând începutul anulat al scrierii Ţiganii, „piesă în 3 acturi”. După cum se ştie, manuscrisul nr. 2.231 conţine manuscrisul autograf al piesei Boieri şi ciocoi, început în 1871 şi dăruit de autor lui Constantin Steriadi la 1 martie 1874. Cel de-al doilea fragment reia, ceva mai amplu, începutul piesei Ţiganii, adăugându-i o schiţă a actului I şi a …

Read More »

Turnul balamucului, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Din proiectata „asmodie în 1 act” nu se păstrează decât o singură filă (fila 72 în manuscrisul Bibliotecii Academiei Române nr. 2.253), scrisă de autor numai pe recto, cu cerneală neagră şi cuprinzând doar lista de personaje şi începutul scenei I. Întrucât Vasile Alecsandri nu aminteşte nicăieri, în corespondenţa sa, această piesă, nu putem şti când a început s-o scrie. E posibil ca acest moment să se afle imediat după anul 1880, înainte însă ca poetul să fi început lucrul la feeria Sânziana şi Pepelea. Vasile Alecsandri Ilarie Chendi şi E. Carcalechi, care au publicat pentru prima dată această încercare …

Read More »

Invidioşii, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Reprezentarea lui Despot-Vodă la 30 septembrie 1879 suscitase un mare interes. Numeroase cronici dramatice salutaseră noua creaţie dramatică a lui Vasile Alecsandri, dar curând începură să apară altele, îndeosebi în „Românul” lui Rosetti şi în „Pressa”, care contestau orice merit piesei, acuzând pe autor că se îndepărtează de adevărul istoric, ba chiar că ar da dovadă de o slabă inspiraţie poetică. Înţelegând că adevăratul motiv al acestor critici răuvoitoare era de alt ordin decât cel literar, Alecsandri se gândea ca pe baza materialului oferit de campania dezlănţuită împotriva sa să scrie o nouă piesă, o comedie pe care o intitulează …

Read More »

Balduin, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Proiectul acestei drame istorice, consemnat în manuscrisul Bibliotecii Academiei Române nr. 2.253, fila 13r-v, conţinând doar lista personajelor şi o notă în care se schiţează cadrul, pare să fi luat naştere odată cu cel al trilogiei din care nu s-a concretizat decât fresca domniei lui Despot-Vodă. În cercetarea izvoarelor istorice, privirea lui Vasile Alecsandri va fi fost reţinută de episodul soartei tragice a acestui împărat al Constantinopolului, relatat de cronicarul grec Nicetas Choniates. Balduin I, născut la Valenciennes în 1171 şi mort, probabil, în 1206, era fiul comitelui Balduin de Hainaut şi al Margaretei, sora lui Filip, comite de Flandra. …

Read More »