A fi sau a nu fi, de Mircea Sântimbreanu (comentariu literar, rezumat literar)

A fi sau a nu fi (din jurnalul unui conducător de grup), de Mircea Sântimbreanu, este o schiţă care face parte din volumul Recreaţia mare, a cărui primă ediţie a fost publicată în 1965 la Bucureşti. Recreaţia mare, de Mircea Sântimbreanu (comentariu literar, rezumat literar) Mircea Sântimbreanu Fragment 2 iulie De două zile sunt din nou în tabără. Şi tot la Homorod. Totul e la fel. Parcă-parcă paturile sunt mai mici. Stau într-un dormitor cu încă şase băieţi. Ei n-au mai fost la Homorod. Din prima zi i-am dus la „drumul roman”, la iazul morii, la o mină părăsită, spre …

Read More »

32 de premianţi, de Mircea Sântimbreanu (comentariu literar, rezumat literar)

32 de premianţi, de Mircea Sântimbreanu, este un volum a cărui primă ediţie a fost publicată în 1962 la Bucureşti. Schiţa 32 de premianţi a apărut şi în volumul Recreaţia mare, a cărui primă ediţie a fost publicată în 1965 la Bucureşti. Recreaţia mare, de Mircea Sântimbreanu (comentariu literar, rezumat literar) Mircea Sântimbreanu Fragment A fost la început – mai precis la 15 septembrie – şi mai precis la orele 8 antemeridian, o explozie de bucurie: – Sanda! – Gabriela! Aşadar, rectificăm: o dublă explozie. Lucrul nu era neobişnuit, şi totuşi… În clasa a V-a se întâlniseră, în aceeaşi bancă, Sanda Prodan, …

Read More »

„Voi ce aveţi la română?”, de Mircea Sântimbreanu (comentariu literar, rezumat literar)

„Voi ce aveţi la română?”, de Mircea Sântimbreanu, este o schiţă care face parte din volumul Recreaţia mare, a cărui primă ediţie a fost publicată în 1965 la Bucureşti. Recreaţia mare, de Mircea Sântimbreanu (comentariu literar, rezumat literar) Mircea Sântimbreanu Fragment Gore se hotărî în cele din urmă să-i scrie. Altă soluţie nu vedea. De mult voia să stea de vorbă cu Ea. Ultima dată, alaltăieri-seară, jurase, strângând pumnii în faţa oglinzii: – Mâine îi vorbesc! Cu orice preţ. Jur pe… Şi cum se privea încruntat în oglindă, căutând pe ce anume să jure, găsi: – Dacă nu, să-mi iasă o bubă …

Read More »

„Necunoscut la adresă”, de Mircea Sântimbreanu (comentariu literar, rezumat literar)

„Necunoscut la adresă”, de Mircea Sântimbreanu, este o schiţă care face parte din volumul Recreaţia mare, a cărui primă ediţie a fost publicată în 1965 la Bucureşti. Recreaţia mare, de Mircea Sântimbreanu (comentariu literar, rezumat literar) Mircea Sântimbreanu Fragment Cei doi fraţi Săndulescu l-au cunoscut pe Furtună Scarlat în tabără la Eforie. Mai precis în gară, la coborârea din tren. Amorţiţi de drum şi răscopţi de căldură, aţâţaţi de marea ce-şi fredona atât de aproape chemarea răcoroasă, băieţii săreau din vagoane, încurcându-se în legături, bagaje şi geamantane de tot felul. Nerăbdători de a da buzna în mare – dar mai …

Read More »

„Moment organizatoric”, de Mircea Sântimbreanu (comentariu literar, rezumat literar)

„Moment organizatoric”, de Mircea Sântimbreanu, este o schiţă care face parte din volumul Recreaţia mare, a cărui primă ediţie a fost publicată în 1965 la Bucureşti. Recreaţia mare, de Mircea Sântimbreanu (comentariu literar, rezumat literar) Mircea Sântimbreanu Fragment Aţi observat, desigur: în materie de vacanţă şcolară, toţi copiii se trezesc – dar ce zic eu? – se nasc specialişti. Luaţi-l pe primul pici şi puneţi-l să spună ce are de gând să facă el în aceste trei luni de vară. O să vedeţi, parcă-i un arc scăpat din rost: Cutare, pe urmă cutare ş.a.m.d. Şi iarăşi cutare şi cutare etc., …

Read More »

Despot-Vodă, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

„Ideea de a reconstitui pentru scenă momente din istoria naţională stătea în atenţia poetului Doinelor înainte de apariţia dramei Răzvan şi Vidra din 1867 a lui Hasdeu” – e de părere Constantin Ciopraga, fixând, de bună seamă, această clipă cu zece ani mai înainte, când poetul dădea la iveală „singura piesă de o altă tonalitate” scrisă în prima perioadă a activităţii sale de dramaturg: Cetatea Neamţului, publicată în 1857 în volumul Salba literară (conferă Prefaţa la volumul Vasile Alecsandri, Teatru, Bucureşti, 1968). „Împrejurări variate concurează, făcând ca aspiraţia bardului de a scrie drame de amploare să fie pusă în practică …

Read More »

Zgârcitul risipitor, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Piesa Zgârcitul risipitor, de Vasile Alecsandri, a fost scrisă la Mirceşti, după ce, la sfârşitul lui mai 1860, scriitorul fusese „eliberat din infernul politic ce-l dezamăgise atât de profund”, încetând să mai funcţioneze ca ministru. „Reflectând mai îndelung şi în linişte asupra acestor lucruri – comentează împrejurările G.C. Nicolescu -, Alecsandri se convinge pe fiece zi mai mult că momentele sunt într-adevăr grave pentru viitorul ţării şi că, dacă s-a retras definitiv din viaţa politică, el nu are dreptul să tacă. Aşa cum la începutul activităţii sale literare făcuse din teatru o tribună şi demascase în faţa publicului primejdia cosmopolitismului …

Read More »

Lipitorile satelor, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Drama socială Lipitorile satelor, de Vasile Alecsandri, a fost scrisă în toamna lui 1860: „În aceste din urmă 15 zile – îi scria Alecsandri lui Ion Ghica la 26 octombrie 1860 – am fost prins de un soi de friguri de lucru care au avut ca urmare cinci lucrări dramatice, a căror listă e următoarea: 1) Lipitorile satului, dramă în cinci acte; 2) Zgârcitul risipitor, dramă în patru acte; 3) Satul lui Cremine, farsă într-un act; 4) Retrogradul, cânticel comic; 5) Demagogul (conferă manuscrisul Bibliotecii Academiei Române nr. 803, şi Literatură şi artă română, 1897). Piesa Lipitorile… mărturisea – cum …

Read More »

Cetatea Neamţului sau Sobieschi şi plăieşii români, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Piesa Cetatea Neamţului sau Sobieschi şi plăieşii români, de Vasile Alecsandri, este scrisă spre sfârşitul anului 1856, în perioada „de temporară acalmie în lupta pentru Unire, mai degrabă de frământare subterană şi de aşteptare a momentului potrivit pentru a acţiona din nou” – cum o caracterizează G.C. Nicolescu (Viaţa lui Vasile Alecsandri). În aşteptarea acestui moment, Alecsandri se ocupa cu „câteva lucrări literare”, care-l făceau să uite „mizeriile politice”: „Adun în acest moment într-un volum tot ce am scris în proză de câţiva ani – îl informa el în decembrie 1856 pe prietenul său Grenier. Compun o dramă naţională în …

Read More »

Boieri şi ciocoi, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Până în momentul în care îi încolţeşte ideea amplei fresce sociale care avea să fie Boieri şi ciocoi, cele mai multe din scrierile teatrale ale lui Vasile Alecsandri, alcătuite „cam în pripă” – cum spune cu un reproş abia simţit Nicolae Iorga – „dau înfăţişarea cea nouă a unei societăţi care prin fapte, nu totdeauna bine chibzuite şi cu urmări norocoase, a generaţiei sale, ajunsele a fi cu totul deosebită de lumea pe care el o apucase, o despreţuise şi o ridiculizase la 1840. Cu intenţii polemice – căci multe nu-i plac lui în nouăle moravuri, şi neplăcerea lui nu …

Read More »