Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 3-6 din martie-iunie 1883. Trebuie precizat însă că de la început până la pasajul care începe cu: „… Dacă însă cuvântul nule este la noi de origine dacică…”, deci aproape jumătate, studiul a fost tipărit mai întâi în Principii de filologie comparativă. Am retipărit ambele variante nu numai pentru că există unele deosebiri de la una la alta, ci şi pentru că, fiind vorba de o etimologie, scopurile autorului au fost de …

Read More »

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 3-6 din martie-iunie 1883. Am transcris prin cu- guturala iniţială qu- în cuintuplet, cuadruplet. Am păstrat pe u final la câteva cuvinte discutate din punct de vedere etimologic: genunchiu, mănunehiu, muşchiu, ochiu. Din acelaşi motiv, am reţinut şi variantele fachie, urechie, muchie etc. Fache (şi fachie) e cunoscut pe o arie nordică mai largă, cu înţelesul de torţă făcută din aşchii muiate în răşină, care foloseşte la prinsul peştilor noaptea (conferă Dicţionarul …

Read More »

Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 3-6 din martie-iunie 1883. Acest articol este o comunicare ţinută de Hasdeu la Academia Română, în martie 1883. Fiind vorba de o etimologie, am lisat cuvântul-titlu aşa cum e scris în textul original, deşi se rosteşte bia: de altfel Hasdeu însuşi a făcut această distincţie. Am transcris cu ea şi cuvintele şca, mica şi mnea, iea, tot din raţiuni etimologice. În cazurile utile explicării unor particularităţi de …

Read More »

Scornesc şi stârnesc. Un specimen de necesitatea vechilor texturi pentru orice cercetare linguistică, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Scornesc şi stârnesc. Un specimen de necesitatea vechilor texturi pentru orice cercetare linguistică, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 1-2 din ianuarie-februarie 1883. A fost modificată ortografia citatelor din Lexiconul Budan şi din Dicţionarul lui Laurian şi Massim, interpretând normele ortografice folosite de autorii celor două opere. Un rezumat al studiului e publicat în limba franceză de T.G. Djuvara, în „Columna lui Traian” nr. 3-6 din martie-iunie 1883. Tot la Moxa, citatul reprodus în Dicţionarul limbii române, s. miscărnicie: „Şi mergea şi Brut cu nunşii, de veseliia …

Read More »

Cuvântul „samă” este el latin sau maghiar?, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Cuvântul „samă” este el latin sau maghiar?, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” nr. 1-2 din ianuarie-februarie 1883. În citatele din textele vechi am redat pe e în hiat prin ie, iar pe ea iniţial prin ia: orănduele = orânduiele, eară = iară, eată = iată; am suprimat semnul scurtimii lui i şi ii. Hasdeu a revenit la explicaţia lui samă prin examen în Etymologicum Magnum Romaniae. Dicţionarele de astăzi, ca şi cercetările consacrate influenţei maghiare asupra românei, au reluat vechea etimologie a lui samă (< magh. szam) …

Read More »

„Nu e în toate zilele Paştile”. Originea creştinismului la români, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

„Nu e în toate zilele Paştile”. Originea creştinismului la români, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din octombrie-decembrie 1882. Boace (din care a boci, bocet etc.) există şi în unele graiuri dacoromâne (conferă Dicţionarul etomologic al limbii române); originea latină a lui boace nu mai e contestată astăzi. Există o bogată literatură privind originile creştinismului la români şi epoca în care acesta a pătruns în Dacia. B.P. Hasdeu În secolul al IV-lea, creştinismul, în haină latină, devine religia oficială a Daciei, dar, cu mult înainte, colonişti din părţile …

Read More »

Ghioagă. O pagină din istoria armaturei române, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Ghioagă. O pagină din istoria armaturei române, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din octombrie-decembrie 1882. În aromână, există, într-adevăr, cl’oagă, gl’oagă (Tache Papahagi în Dicţionarul dialectului român); comp. şi alb. kaloge, keloqe, kloq (în albaneza din Italia, conferă Giordano, Dizionario degli albanesi d’Italia, Bari, 1963). Etimologia lui Hasdeu e greu de admis; mai probabilă explicaţia prin substratul trac dată de I.I. Russu. B.P. Hasdeu Fragment O foaie din capitală a publicat zilele trecute o scrisoare de la un d. I. Cristea din comuna Floreşti în districtul Tutova, …

Read More »

Şugubăţ şi şugubină. Un rest din influinţa juridică a slavilor asupra limbei române, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Şugubăţ şi şugubină. Un rest din influinţa juridică a slavilor asupra limbei române, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din octombrie-decembrie 1882. Etimologia lui şugubină dată de Hasdeu se regăseşte în cercetările ulterioare. Apropierea lui şugubăţ de a ţugui e făcută, cu probabilitate, şi de Iorgu Iordan (Stilistica limbii române, Bucureşti, 1975), dar respinsă de Alexandru Graur („Studii şi cercetări lingvistice” nr. 3-4 din 1956), care propune, pentru sensul „glumeţ, posnaş” (conferă şi Dicţionarul limbii române). B.P. Hasdeu Pentru vechimea lui şugubină (cu formele duşegubină, deşugubină), conferă Dicţionarul …

Read More »

Creştet şi urzică. Etimologie poporană din epoca formaţiunii limbei române, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Creştet şi urzică. Etimologie poporană din epoca formaţiunii limbei române, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din octombrie-decembrie 1882. Pentru bibliografia românească mai nouă privitoare la etimologia populară, vezi Iorgu Iordan, Lingvistica romanică. Evoluţie, curente, metode, Bucureşti, 1962; Theodor Hristea, Probleme de etimologie, Bucureşti, 1968. Etimologia acceptată astăzi (Dicţionarul etomologic al limbii române, Dicţionarul limbii române, Dicţionarul explicativ al limbii române) este mai simplă: creştet < a creşte + suf. -et, cu o evoluţie semantică justificată (conferă şi Densusianu în „Grai şi suflet” din 1926; Puşcariu, „Dacoromania” din …

Read More »

Domname şi turcame. Sufixul romanic -ame la macedoromâni, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Domname şi turcame. Sufixul romanic -ame la macedoromâni, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din octombrie-decembrie 1882. Citatele au reapărut în Etymologicum Magnum Romaniae, la art. -ame, în continuarea părţii care se referă direct la voinicame şi mişelame. Faţă de domname şi turcame, citate şi discutate de Hasdeu, lista de derivate aromâneşti în -ame dată de Tache Papahagi în Dicţionarul dialectului român, este impresionantă: armâname, auşame, bărbătame, criştiname, cuscrame, frăpsiname, furnicame, gricame „grecime”, muscame, priftame ,,preoţime” tinirame etc. B.P. Hasdeu Afirmaţia aceasta apare adesea în studiile lui Hasdeu …

Read More »