Organizarea judecătorească în Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Caracterul de clasă al justiţiei feudale rezultă nu numai din procedura de judecata şi din conţinutul legiuirilor, dar şi din faptul că stăpânii feudali erau şi judecătorii oamenilor aflaţi în dependenţa lor. În secolele XIV-XV, vechile obiceiuri juridice ale autonomiilor româneşti, săseşti şi secuieşti sunt înlocuite tot mai mult cu legiuirile feudale ale statului.

În a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea, ţăranii români se plâng mereu că nu se ţine seama de obiceiurile lor juridice, cuprinse în obiceiul pământului (jus valachicum, lex Olachorum), de scaunele lor de judecată, formate din cnezi, preoţi şi „oameni de rând”, care erau o supravieţuire, sub acest raport, a situaţiei din obştile săteşti, păstrată în autonomiile româneşti din Transilvania.

Prin organizarea şi consolidarea comitatului nobiliar şi în aceste regiuni (Ţara Haţegului, Ţara Făgăraşului şi a Maramureşului), prin numirea judelui regal în scaunele săseşti, iar mai târziu şi în cele secuieşti, s-a extins peste tot sistemul juridic al statului feudal maghiar.

Diploma din iunie 1366 a regelui Ludovic I este deosebit de importantă pentru cunoaşterea acestui proces de uniformizare a sistemului juridic. Regele voia să desfiinţeze obiceiurile juridice vechi şi să încadreze pe toţi locuitorii în legile oficiale. Puterea judiciară a nobilimii şi a scaunelor de judecată nobiliare e sporită în chip considerabil, atât prin această diplomă, cât şi prin numeroase privilegii acordate după aceea nobilimii din Transilvania.

În ceea ce priveşte organizarea judecătorească a Transilvaniei voievodale, ea cunoaşte mai multe instanţe, fără să se poată vorbi totdeauna de o delimitare precisă a competenţei lor. Prima instanţă era jurisdicţia seniorială, exercitată de stăpânul feudal asupra ţăranului dependent, în cauzele judiciare mai simple. Pe măsură ce se agrava exploatarea şi creştea lupta de clasă a ţărănimii, se înăspreau şi mijloacele de reprimare judecătorească ale feudalului; de pe la mijlocul secolului al XIV-lea, un număr tot mai mare de feudali din Transilvania au obţinut de la rege dreptul de justiţie majoră, „dreptul paloşului” (jus gladii) şi pe acela de a ridica spânzurători pe domeniile lor, pentru ţinerea în frâu a ţărănimii.

După jurisdicţia seniorială urma scaunul de judecată al comitatului, ca instanţă de apel pentru cei nemulţumiţi cu judecata feudalului în pricinile cu oamenii aserviţi acestuia sau împotriva feudalului însuşi. Iobagii nu aveau dreptul de apel contra stăpânului lor; în cazul în care un feudal aducea vreo vătămare iobagilor unui alt feudal, acesta putea însă ridica pâră împotriva lui.

De la comitat se putea face apel la justiţia voievodală, adică la scaunul de judecată al voievodului sau al vicevoievodului. Scaunul de judecată al voievodului sau vicevoievodului se ţinea de obicei la „octave”, adică a opta zi de la data unor sărbători. Până la începutul veacului al XIV-lea, voievodul judeca personal, dar, pe măsură ce adunările obşteşti de la Turda câştigau în importanţă, el îşi exercită atribuţiile judecătoreşti tot mai mult în cadrul acestor adunări, lăsând judecata de la „octave” pe seama vicevoievodului.

În afară de aceste instanţe de judecată, în secolul al XIV-lea şi la începutul celui următor, un rol judiciar important l-au jucat adunările obşteşti, care erau uneori foruri de primă instanţă, iar alteori chiar instanţe de apel de la judecata vicevoievodului sau chiar a voievodului. În sfârşit, ca ultimă instanţă de apel era curtea regală.

Check Also

Formaţiunile politice din Transilvania în secolul al X-lea

Dezvoltarea forţelor de producţie la nivelul înfăţişat mai sus a determinat apariţia claselor sociale cu …

Scrisul şi literatura în limba latină în timpul feudalismului în Transilvania

Paralel cu dezvoltarea culturii feudale slavo-române în regiunile de la est şi sud de Carpaţi, …

Ecoul Războiului de Independenţă în Transilvania

Războiul de Independenţă purtat de România în 1877-1878 a avut un puternic ecou în Transilvania, …

Clasele şi păturile sociale din Transilvania în perioada 1849-1867

Ţărănimea Procesul de diferenţiere a ţărănimii, început încă înainte de evoluţia din 1848, s-a accentuat …

Industria în Transilvania (1822-1847)

În deceniile premergătoare revoluţiei burgheze, chiar şi unii stăpâni de moşie care urmăreau lărgirea pieţei …