O contribuţie heraldică la istoria brâncovenilor, de Mateiu I. Caragiale (comentariu literar, rezumat literar)

O contribuţie heraldică la istoria brâncovenilor, de Mateiu I. Caragiale, este un articol a cărui primă ediţie a fost publicată la 18/19 septembrie 1935.

Mateiu I. Caragiale

Fragment

Cum studiul de faţă îl scriem în româneşte, limbă care nu are, în felul celor apusene, o terminologie heraldică proprie şi precisă, consfinţită de o întrebuinţare străveche, socotim de trebuinţă a fixa din capul locului punctul de vedere căruia înţelegem să ne conformăm pentru a împlini această lipsă. Ştim că idiomul nostru s-a pricopsit, şi nu foarte de curând, cu ter­meni heraldici proprii, suntem departe de a ni-i însuşi, deoa­rece nu recunoaştem nimănui dreptul de a impune aplicarea unui înţeles special nou unor cuvinte vechi, cu atât mai mult că la această stranie inovaţie lexicală n-a prezidat nici inteligenţa, nici bunul-simţ. Aşa, de pildă, scutului împărţit în două câm­puri egale orizontal („coupe” în franţuzeşte, „geteilt” în nem­ţeşte), heraldistul român i-a zis „tăiat”, iar celui la fel împărţit, dar vertical („parti” în franţuzeşte, „gespalten” în nemţeşte) i-a zis „despicat”. De ce pentru unul a tradus din franţuzeşte şi pentru altul din nemţeşte, care e criteriul, care raţiunea?

Credem că e de prisos a mai invoca vreo autoritate deose­bită pentru a respinge o atare terminologie nu numai arbitrară şi absurdă, dar şi perfect inutilă. Vom zice dar că scutul e îm­părţit în două orizontal sau vertical şi vom amplifica după ce­rinţă perifrază explicativă pentru a nu scăpa din vedere nici un amănunt - heraldica fiinţând în cea mai mare parte a ei din amănunte. De altfel chiar în limbile cu termeni speciali, pentru descrierea desăvârşită a unor steme alcătuite în afară de tipicul comun, concisiunea clasică e insuficientă şi a o aplica riguros ar fi în dauna preciziunii.

Mai rămâne de expus, înainte de a intra în materie, norma per­sonală ce aplicăm la examinarea şi analiza critică a oricărei steme.

Check Also

„Fost-ai ce-ai fost.” Un principiu estetic al sintaxei române în comparaţiune cu latina şi limbile romanice, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

„Fost-ai ce-ai fost.” Un principiu estetic al sintaxei române în comparaţiune cu latina şi limbile …

Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu, este un studiu …

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu, este un studiu …

Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de …

Scornesc şi stârnesc. Un specimen de necesitatea vechilor texturi pentru orice cercetare linguistică, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Scornesc şi stârnesc. Un specimen de necesitatea vechilor texturi pentru orice cercetare linguistică, de B.P. …