Noi oraşe romane în Dobrogea

Urmele arheologice şi epigrafice descoperite în cele mai multe dintre aceste localităţi dovedesc ca, pe lângă funcţiunea lor militară, ele au avut în cursul secolelor II-III d.Hr. o dezvoltare edilitară legată de viaţa civilă. Din acest punct de vedere trebuie amintite în special oraşele Troesmis şi Tropaeum Traiani. Cel dintâi trece în 46 d.Hr. sub paza unei trupe auxiliare, probabil ala I Pannoniorum, pentru ca, în vremea lui Traian, să devină garnizoana legiunii a V-a Macedonica.

Înainte încă de această dată este foarte probabil că în jurul acestui centru s-au adunat funcţionari ai vămii de la Dunăre, negustori, veterani împroprietăriţi şi alţii. Odată cu aducerea legiunii a V-a Macedonica, se formează în această localitate aşezarea civilă - canabae - obişnuită pe lângă toate corpurile de trupe romane în care se îngrămădesc tot mai mulţi veterani şi negustori romani, ca şi familiile nelegitime ale soldaţilor.

Documente epigrafice şi monumente arheologice dovedesc că organizarea romană şi canabae-le. legiunii a V-a Macedonica n-au fost instalate chiar în vechea aşezare geto-dacică, ci alături de ea. Astfel, pe când în unele inscripţii este vorba de veterani et cives Romani consistentes ad canabas Leg. V Macedonicae, în altele este vorba de cives Romani Troesmi consistentes. Aşa se poate explica şi faptul că, mai târziu, în secolul IV, la Troesmis se refac două cetăţi: cea de vest, pe locul vechii aşezări autohtone Troesmis, în care exista în secolul II d.Hr. un conventus civium Romanorum, şi cea de est, pe locul vechiului castru al legiunii a V-a Macedonica, în jurul căruia s-au format canabae-le.

Inscripţii datând din vremea lui Hadrian şi Antoninus Pius dovedesc că atât aşezarea civilă de la Troesmis, cât şi canabae-le, apropiate, formate în jurul castrului legiunii a V-a Macedonica la începutul secolului II d.Hr., erau organizate în chip separat, chiar dacă una şi aceeaşi persoană putea cumula atât demnitatea de decurio sau quinauennalis canabensium, cât şi pe aceea de decurio Troesmerisium.

De fapt, spre deosebire de canabae, în care locuiau veteranii şi cetăţenii romani stabiliţi în jurul legiunii a V-a Macedonica, din aşezarea civilă de la Troesmis făceau parte, pe lângă locuitorii băştinaşi, cetăţenii romani - veterani sau alţii - ale căror proprietăţi (villae) se găseau în regiunea învecinată. Ambele aşezări se aflau însă sub autoritatea directă a comandantului legiunii a V-a Macedonica, deşi sunt organizate separat din punct de vedere administrativ.

Faptul însă că aceste două aşezări, cu origini şi tradiţii deosebite, erau atât de apropiate din punct de vedere teritorial, explică de ce, după transferarea legiunii a V-a Macedonica în Dacia, în 167 d.Hr., ele s-au contopit într-un singur oraş, care, în vremea lui Marcus Aurelius, va căpăta rangul de municipium, devenind sediul consiliului provincial (concilium provinciae) al Moesiei Inferioare.

Cât priveşte oraşul Tropaeum Traiani (azi Adamclisi), el a fost întemeiat pe vremea lui Traian (98-117 d.Hr.), odată cu ridicarea monumentului triumfal din apropiere, de la care îşi trage de altfel şi numele. Săpăturile arheologice au descoperit aici numeroase monumente, dintre care unele de mari proporţii, datând din epoca romană târzie (secolele IV-VI d.Hr.). Inscripţii mai vechi dovedesc însă că oraşul a fost colonizat încă din secolul II cu numeroşi veterani romani. Câteva inscripţii din vremea lui Septimius Severus (193-211 d.Hr.) dovedesc că cel puţin la această dată oraşul avea rang de municipium.

De fapt, aşa cum rezultă dintr-o inscripţie din oraşul Thyateira, din Lydia, datând din vremea lui Marcus Aurelius, oraşul avea acest rang încă de la mijlocul secolului II d.Hr. Inscripţia aminteşte pe un cavaler roman, T. Ant. Cl. Alphenus Arignotos, care a deţinut printre alte funcţii şi pe aceea pe care a exercitat-o pe când era şi comandant al cohortei I Cilicum, cantonată în Moesia Inferioară în acea vreme. Este vorba de fapt de un controlor financiar, numit de statul roman pentru a pune ordine în bugetul din ce în ce mai deficitar al oraşelor din secolul II d.Hr.

Check Also

Întemeierea coloniilor greceşti din Dobrogea

Cu privire la întemeierea primelor trei colonii greceşti din Dobrogea – într-o epocă mai târzie …

Monumentele arhitectonice din oraşele greco-romane din Dobrogea

Ruinele monumentale descoperite în oraşele pontice dovedesc, pe de altă parte, că şi în aceste …

Dobrogea în timpul stăpânirii romane

Prin poziţia sa geografică şi strategică, Dobrogea romană constituie un adevărat bastion, a cărui importanţă …

Distribuţia proprietăţii în Dobrogea romană

Aşa cum s-a amintit mai sus, în satele din Dobrogea romană au apărut un mare …

Oraşele din Moldova şi Ţara Românească (1834-1848)

Transformările care s-au produs în viaţa economică-socială, analizate în paragrafele precedente, au avut o puternică …