Necolae Bălcescu în Moldova, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Despre Nicolae Bălcescu Vasile Alecsandri a scris în nenumărate rânduri, figura marelui patriot de la 1848 revenind mereu în amintirile sale, asociată cu a celorlalţi tovarăşi de luptă, cu a Elenei Negri, cu activitatea revoluţionară din jurul anului 1848.

Evocarea prilejuită de împlinirea a 10 ani de la moartea dramatică a lui Bălcescu, cuprinsă în volumul Proză, 1876, s-a publicat mai întâi în „Revista română” din iulie 1862. Scrisă la Paris, cu intenţia de a fi continuată, ea a fost trimisă prin Ion Ghica revistei lui Alexandru I. Odobescu, a cărei apariţie, în 1861, îl făcuse pe Alecsandri să fie „cuprins din nou de un acces de febră literară” (conferă manuscrisul nr. 803).

Tot acum el trimite spre publicare acestei reviste poemul Înşir-te mărgărite şi numeroase poezii: Dorul de mare, Biserica risipită, Cântecul Mărgăritei, Cântice şi sărutări, Steaua ţării etc. Acestea au fost bine primite de Odobescu, după cum reiese din scrisoarea pe care i-o trimite Alecsandri din Paris, la 3 iunie 1862:

„Am avut mare mulţămire de a afla că poeziile ce ţi-am trimis pentru Revista română, precum şi începutul scrierei intitulată Suvenire ţi-au adus câteva minute de plăcere. Aş fi preafericit dacă cetitorii revistei ar simţi asemine impresie măgulitoare pentru autor. Oricum să fie, însă, am decis să pun pe hârtie cele mai însemnate amintiri a mele, carile se ating de mult jălitul Bălcescu şi o voi face-o ca o datorie sacră către memoria lui. În curând dar îţi voi trimite partea II a Suvenirilor, spre a fi publicată odată cu cea întâi. Această a doua parte cuprinde câteva incidente a petrecerei mele cu Bălcescu la Neapoli şi la Palermo, la începutul anului 1847. Pe urmă va veni întâlnirea mea cu dânsul în Paris, după întâmplările de la 1848 şi istorisirea aventurilor sale în munţii Ardealului [...]

Ideea d-tale de a pune portretul lui Bălcescu în Revistă este cu atât mai minunată că e şi naţională. Toţi românii îţi vor fi recunoscători pentru asemine publicare. De m-aş găsi la Moldova ţi-aş înlesni lucrarea, puind la dispoziţia d-tale un portret dagherotip a Bălcescului foarte asemănător” (Elena Ciornea, Un portret necunoscut al lui Nicolae Bălcescu, în Studii şi cercetări de bibliologie, 1955. Portretul, aflat în arhiva lui Vasile Alecsandri, se găseşte astăzi la Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Române; conferă şi Marta Anineanu, în Vasile Alecsandri, Documente literare inedite, 1960).

Vasile Alecsandri

Cum s-a văzut, Suvenirele au apărut în numărul din iulie pe 1862 al revistei. Urmarea lor însă va mai întârzia, deşi, la 2 octombrie 1863, Alecsandri îi făgăduia de la Iaşi lui Odobescu: „Când mă voi găsi instalat pe iarna într-un colţ al lumei, oricare, mă voi apuca a scrie urmarea suvenirilor mele asupra lui Nicolae Bălcescu şi ţi le voi trimite cu poşta” (conferă Vasile Alecsandri Cele mai frumoase scrisori).

Chiar atunci, pe neaşteptate, el era trimis de Cuza în misiune la Napoleon III, aşa încât „Revista română” îşi înceta apariţia fără a mai publica urmarea amintirilor sale despre Bălcescu. Alecsandri le va relua peste un deceniu, o dată în ingenioasa prefaţă pe care şi-o scrie la ediţia de Opere complete, 1875, şi a doua oară în evocarea lui Bălcescu cuprinsă în Albumul unui bibliofil, publicat în „Convorbiri literare”, 1876 (manuscrisul nr. 3.489).

Nicolae Bălcescu

În ce priveşte evocarea din „Revista română”, nici în 1881 nu renunţase la ideea de a o termina, deci el considera că mai avea încă multe de spus despre vechiul său prieten. Când Bonifaciu Florescu, fiul lui Bălcescu şi al Luxiţei Florescu, îi propune republicarea în gazeta sa, Portofoliul român, a articolului Necolae Bălcescu în Moldova, Alecsandri îi răspunde: „Îmi faceţi graţioasa propunere de a republica articolul meu din „Revista română”. Această propunere îmi convine, însă cu condiţia ca să termin articolul” (scris, din Mirceşti, 16 septembrie 1881; conferă Vasile Alecsandri, Scrisori. Însemnări).

Sfârşitul evocării n-a mai fost scris.

Check Also

Gură-Cască, om politic, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Gură-Cască, om politic, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris, probabil, la Mirceşti, în …

Haimana, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Haimana, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris, probabil, mai târziu decât Paraponisitul, Kera …

Kera Nastasia sau Mania pensiilor, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Kera Nastasia sau Mania pensiilor, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris la Mirceşti …

Paraponisitul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Paraponisitul, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. Scris probabil la Mirceşti prin 1861-1865, monologul …

Barbu Lăutariul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Barbu Lăutariul, de Vasile Alecsandri, este o canţonetă comică. În acest cânticel comic, scris la …