Mojo

Mojo este o populaţie amerindiană din nord-estul Boliviei, din câmpiile inundabile numite sabana sau llanos de Mojos (circa 17.000 de persoane).

Înainte de cucerirea spaniolă, trăiau din cultivarea pământului, pescuit şi vânătoare în pădurile-galerii. Realizau ceramică şi ţesături foarte fine şi purtau o togă lungă de bumbac sau de scoarţă de copac pictată (tapa).

Ulterior au fost adunaţi de misiunile iezuite (şi acum numele subgrupurilor sunt în legătură cu numele acestora: trinitarios, javieranos, ignacianos etc.). Au păstrat obiceiurile şi formele de organizare (în trei clase: agricultori, meşteşugari şi cântăreţi) instituite de misionari.

Unele familii, care funcţionează ca asociaţii de întrajutorare, sunt continuatoarele unor remarcabile tradiţii meşteşugăreşti şi artistice: prelucrarea lemnului (inclusiv mobilier, instrumente muzicale, sculptură), transcrierea şi interpretarea muzicii baroce etc. Misiunile, condamnate la dispariţie în 1767 odată cu expulzarea iezuiţilor, le lăsaseră moştenire cirezi de vite, de care au fost deposedaţi în modul cel mai brutal atunci când colonii au început să practice creşterea extensivă a animalelor.

Cei mai mulţi mojo au fost strămutaţi şi folosiţi ca vâslaşi ai pirogilor şi ca mână de lucru în epoca cauciucului (1880-1914) sau împinşi spre zonele periferice ale oraşelor (foste misiuni, ca Trinidad, capitala departamentului Beni) unde sunt şi acum utilizaţi pentru munci subalterne. Majoritatea sunt catolici foarte credincioşi; păstrează şi acum un ciclu de cântece şi dansuri legate de sărbătorile creştine în forma în care fusese autorizat de iezuiţi.

Crăciunul, Pastele, Corpus Christi, sunt prilejuri de a se aduna în centrul oraşului pentru ca, după slujba de la catedrală, să danseze în costume tradiţionale. Dansul cel mai celebru, al „macheteros” este interpretat de bărbaţi care poartă pe cap podoabe somptuoase din pene, cu o rază de aproape un metru. Sunt în mare parte bilingvi (mojo, spaniolă).

Istoric

Ca şi vecinii lor baure, sunt urmaşi ai indienilor arawak veniţi din nord cu cel puţin 2.000 de ani în urmă, probabil chiar din timpuri mai îndepărtate. Aceştia  în număr de sute de mii la sosirea spaniolilor, au realizat lucrări extraordinare de amenajare (ale căror urme se mai păstrează în numeroase locuri) pentru a putea cultiva câmpiile joase din Beni, unde după patru luni de secetă intensă urmează, timp de alte patru luni, inundaţii.

Construind diguri, căi de comunicaţie şi canale - dintre care unele legau între ele fluvii sau secţionau meandrele iar altele asigurau irigaţiile în anotimpul secetos, au creat un peisaj antropic punctat de coline artificiale (lomas) pe care şi-au construit case şi sate. Aceste construcţii impresionante, majoritatea datând din primul mileniu al erei noastre, amintesc de amenajările de acelaşi tip din câmpiile inundabile din bazinul fluviului Orinoco.

S-a presupus că realizarea lor a fost legată de existenţa mai multor şeferii. Este greu de spus că s-a petrecut în realitate, dar este clar că astfel de lucrări interconectate cu mare migală nu au putut fi realizate decât într-un ţinut în care domnea pacea (aşa cum a fost cazul şi în regiunea vecină, a indienilor ashaninca, care făceau parte tot din grupul arawak).

Mojo au fost şi navigatori excelenţi. Acolo unde lemnul era greu de procurat, îşi construiau ambarcaţiuni din trestie, asemănătoare cu cele ale populaţiilor din aria lacului Titicaca (unele dintre ele de origine arawak) şi purtând acelaşi nume (totora). Au stabilit de timpuriu relaţii eu populaţiile andine iar mai târziu s-au aliat cu incaşii, trimiţându-şi reciproc solii şi ţinând în ospeţie ostatici care să garanteze înţelegerile dintre ei.

Denumire: musu, moxo.

Check Also

Yoruba ekiti şi ondo

Yoruba ekiti şi ondo trăiesc în Ogun State, ţinut de câmpii acoperite cu păduri umede …

Yoruba din Oyo

Yoruba din Oyo constituie trunchiul central al ansamblului yoruba; locuiesc în Oyo State, regiune de …

Yombe

Yombe este o populaţie din Congo (din regiunea Ncesse şi din jur de Chinipeze, Kakamocka …

Yineru

Yineru este o componentă nord-estică a ansamblului ashaninca (circa 3.000 de recenzaţi, la care se …

Yi

Yii sunt o populaţie din sud-vestul Chinei (sudul Sichuanului, Yunnanul în întregime, nord-vestul provinciei Guizhu) …