Modista şi cinovnicul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

La 5 februarie 1841, trei luni după prezentarea cu succes a piesei Farmazonul din Hârlău, Alecsandri aducea în faţa publicului ieşean o nouă piesă, Cinovnicul şi modista, prelucrare, ca şi cea dintâi, dar, ca şi cealaltă, „cu acţiunea şi personajele din viaţa Iaşilor de atunci - ceea ce era de natură să încânte şi să atragă mulţi spectatori” (conferă G.C. Nicolescu, Viaţa lui Vasile Alecsandri).

În cele două piese - „farse uşoare, bizuite numai pe comic de situaţie [...], ironia la adresa provincialilor fascinaţi de moravurile din capitală şi satira deprinderilor moderne sunt singurele atitudini critice ale tânărului dramaturg, dispus deocamdată mai degrabă să înveselească” (conferă Alexandru Piru, Introducere în opera lui Vasile Alecsandri).

Cei dintâi interpreţi ai celei de-a doua piese prezentate de Alecsandri pe scena Teatrului Naţional din Iaşi în stagiunea 1840-1841 au fost actorii: C. Caragiali (Cernelescu), Burghilescu (Matache), Pedilan (Cârcei), Boian (o slugă de confetărie), Idieriu (sluga lui Cârcei), Profira (Clara) şi Smaranda (Profiriţa).

Deşi George Călinescu nu acorda o importanţă deosebită acestor prime creaţii dramatice ale lui Alecsandri (Modista şi cinovnicul, bunăoară, nu este, după părerea sa, decât „un vodevil uşuratic, trăind din quiproquo” - Istoria literaturii române), G.C. Nicolescu apreciază că ele sunt „nu numai primii paşi ai lui Alecsandri în teatru, dar şi primii paşi ai dramaturgiei româneşti din Moldova” (conferă Viaţa lui Vasile Alecsandri).

Piesa s-a bucurat de succes atât la prima ei reprezentare, cât şi după aceea. La 25 iunie 1841 era reprezentată şi la Bucureşti, de trupa lui Costache Caragiali (conferă D.C. Ollănescu, Teatrul la români, în „Analele Academiei Române (1897-1898)”, 1899, iar în stagiunea 1847-1848 mai figura încă în repertoriul Teatrului Naţional din Iaşi (conferă Teodor T. Burada, Istoria teatrului în Moldova, Iaşi, 1922).

Vasile Alecsandri

Modelul străin a fost identificat de I. Horia Rădulescu în L’apprenti ou l’art de faire una maitresse, vodevil într-un act, de Cogniard şi Adolphe, reprezentat pentru prima dată la Paris, la Teatrul „Varietes”, la 15 mai 1834 şi pe care Alecsandri l-a putut cunoaşte în timpul şederii sale la Paris (Modelul francez al comediei „Cinovnicul şi modista de V. Alecsandri, în „Studii literare”, Cluj-Sibiu, 1943).

Alecsandri n-a inclus comedia în ediţia sa de opere complete. A fost publicată o singură dată în timpul vieţii poetului, în broşura Modista şi cinovnicul. Comedie într-un act, prelucrată de A*** V***. Înfăţoşată pentru întăiaşi dată pe Teatrul Naţional din Iaşi, sâmbătă în ianuarie 1841, Iaşii, „Cantora Foaiei săteşti”, 1841 (Repertoriul Teatrului Naţional din Iaşi, nr. 7).

Check Also

„Fost-ai ce-ai fost.” Un principiu estetic al sintaxei române în comparaţiune cu latina şi limbile romanice, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

„Fost-ai ce-ai fost.” Un principiu estetic al sintaxei române în comparaţiune cu latina şi limbile …

Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu, este un studiu …

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu, este un studiu …

Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de …

Scornesc şi stârnesc. Un specimen de necesitatea vechilor texturi pentru orice cercetare linguistică, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Scornesc şi stârnesc. Un specimen de necesitatea vechilor texturi pentru orice cercetare linguistică, de B.P. …