Mihai Dan

Mihai Dan (pseudonimul literar al lui David Michael Werner) (24 ianuarie 1906, Târgu Frumos, judeţul Iaşi - 28 octombrie 1950, Tel Aviv, Israel) - poet. Este fiul lui Betty (născută Mendelovici) şi al lui Hanina Werner, ceasornicar, şi fratele mai mare al lui Leopold Werner, poet şi cronicar muzical cunoscut sub numele Vasile Cristian.

După absolvirea liceului, se pare la Turnu Severin, Dan a locuit o vreme la Craiova, apoi la Bucureşti, unde ar fi lucrat la o editură. Cunoscut ca aderent al Partidului Comunist şi suspectat chiar a fi agent sovietic, emigrează în Palestina, probabil spre sfârşitul anului 1940. A servit ca translator în administraţia engleză, iar după înfiinţarea statului Israel, în armată, ca ofiţer de contact responsabil de Locurile Sfinte. Se stinge din viaţă în urma unui atac de cord.

Orientat de la început către avangardă, Dan scoate în 1929, la Craiova, împreună cu Constantin Nisipeanu, revista „Radical”. În acelaşi an semnează versuri în „Bilete de papagal” şi în „Ramuri”. După instalarea în Bucureşti, va frecventa cercul Sburătorul, concomitent apropiindu-se de grupul din jurul revistei „unu” (la care, în 1932, e redactor responsabil). Mai colaborează cu versuri, proze scurte, „reportaje”, note şi traduceri din lirica lui Maiakovski la „XY”, „SO4H2”, „Rod”, „Bobi”, „Omul”, „Caravana”, „Vitrina literară”, „Munca literară”, „Azi”, „Societatea de mîine”, „Caiet”, „Meridian”, „Reporter”, „Şantier” etc.

În 1931 era anunţată tipărirea romanului Triunghiul de foc, ce ar fi fost scris în colaborare cu Emil Botta şi Corneliu Temensky, probabil rămas în stadiul de proiect. Totuşi, Dan citeşte la Sburătorul, în afară de versuri, mai multe fragmente dintr-un roman „de moravuri moldoveneşti”, intitulat Conaşii.

În 1933 i se joacă o adaptare după Moliere, Georges Dandin descătuşat, făcută în colaborare cu I. Ligeti, şi tot atunci, Saşa Pană îi includea în programul editurii sale o plachetă şi un volum de traduceri din Vladimir Maiakovski. În cele din urmă izbuteşte să dea la lumină doar placheta Sens unic (1935). Alt volum de versuri, Daphnis şi Chloe, deşi anunţat, nu a apărut. După emigrare a continuat să scrie în româneşte, dar şi în franceză, cel puţin un poem fiindu-i publicat în periodicul francez „La Marseillaise”.

Dan şi-a mărturisit în mai multe rânduri ataşamentul deplin la suprarealism. În fapt, la un anume suprarealism, care nu recuză toată poezia anterioară şi care subliniază necesitatea de „a organiza furtuna” (mişcarea subconştientului), cu termenii lui Roger Vitrac, puşi ca moto plachetei Sens unic. Ca atare, „vederile” propriu-zis suprarealiste sunt, în unele dintre poeme (Cutie cu vise şi şerpi, Aici, Premers adevărat, Sevă, Notaţii în clar major etc.), încorsetate într-un tipar ermetic, amintind pe alocuri supărător de mult de Paul Valery ori de Ion Barbu. Efectul este diminuat şi de prezenţa unor neologisme incomplet asimilate ori chiar a unor barbarisme.

În alte bucăţi (Promenoir), reuşita este asigurată de alternarea limbajului solemn cu cel colocvial, precum şi de unele note de grotesc ori de umor, în genul practicat de Jean Cocteau şi Paul Eluard. În lirica erotică (Aşa se întâmplă primăvara, Ria) frapează imaginile insolite, încastrate în declamaţii ce trimit când la romantici, când la Maiakovski.

Dicţia acestuia din urmă, ca şi amalgamul de egolatrie şi solidaritate cu cei mulţi sunt vizibile în Poem cu faţa către voi, care, împreună cu Fapt mărturisit, relevă atât stângăciile, cât şi calităţile autorului. Observaţiile critice cu care a fost întâmpinat Sens unic îl vor fi ajutat pe Dan, un nou ciclu (poate din proiectatul Daphnis şi Chloe) impresionându-l plăcut, la lectură, pe Eugen Lovinescu. Singurul poem publicat în presă, în 1939, Puncte de vedere, confirmă în orice caz un progres.

Opera literară

  • Sens unic, Bucureşti, 1935.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …