Lampung

Lampung este o populaţie din Indonezia trăind în provincia Lampung, în sud-estul Sumatrei (circa 1,2 milioane de persoane).

Sunt împărţiţi în numeroase subgrupuri, unele urmând tradiţia Papadon (abung, tulang bawang, pubian, wai kanan), iar celelalte tradiţia Saibatin (paminggir - „locuitori de pe litoral” - din Meringgai, Rajabasa, Teluk şi Semanka, krui şi ranau). În total nu mai reprezintă decât 16% din populaţia provinciei, deschisă în anii 1930 colonizării agricole.

În trecut practicau esartajul, culesul (produse ale pădurii - lemn de rotang) şi cultivarea piperului, astăzi sunt agricultori sedentari (în funcţie de regiune: orez pe terenuri irigate, manioc, porumb, cafea). Există şi o importantă fracţiune urbanizată. Femeile păstrează tradiţia realizării de brocarturi şi de ţesături împodobite cu broderii bogate.

Sunt organizaţi în spiţe patrilineare exogame (suku) având în frunte o căpetenie ereditară, grupate în clanuri (buai). Căsătoria este în general uxorilocativă, iar după naşterea primului copil, virilocativă.

La cei care ţin de tradiţia Papadon, satele cuprindeau zece patrilinii ale aceluiaşi clan aflate sub autoritatea reunită a capilor de spiţă şi erau grupate în unităţi teritoriale cu bază clanică (mego). La cei care ţin de tradiţia Saibatin, nobilii, descendenţi ai întemeietorilor unui suku, se deosebesc de oamenii de rând.

Satele corespundeau teritoriului unui singur clan (saibatin), a cărui căpetenie (batin) era şi căpetenia satului. Islamizarea nu a eliminat cultul spiritelor locale şi al zânelor, cultul strămoşilor, cel al spiritului feminin al orezului, ceremoniile de purificare a satului etc. Diferitele graiuri lampung aparţin grupului de limbi malaio-polineziene de vest.

Papadon şi Saibatin

Conform tradiţiei Papadon, tinerii ajunşi la vârsta căsătoriei sunt supuşi unui ritual în cadrul căruia sunt plimbaţi cu un vehicul procesional, după care îşi iau numele de adult. Cu ocazia naşterii sau căsătoriei primului copil, un al doilea ritual, în cursul căruia sunt aşezaţi pe un scaun ceremonial din lemn masiv numit papadon, le dă dreptul să-şi ia un nou titlu.

În cadrul celui de-al treilea ritual sunt aşezaţi pe un scaun de piatră. Altădată aceste ritualuri erau asociate cu vânători de capete sau puteau implica sacrificarea unor sclavi. În zilele noastre comportă dansuri şi sacrificări de bivoli.

În tradiţia Saibatin, cu ocazia ritualurilor de trecere - naştere, circumcizie, căsătorie - şi în timpul funeraliilor căpeteniilor tradiţionale sunt folosite două tipuri de ţesături rituale: tampan şi palepai. Primele sunt schimbate între spiţele primitoare şi spiţele donatoare de femei şi servesc la acoperirea alimentelor aduse la masă sau la împodobirea scaunului tânărului care urmează să fie circumcis sau să se căsătorească.

Cele din a doua categorie sunt lungi fâşii decorative de pânză ce nu simt scoase decât în cursul ceremoniilor care îi implică pe nobili şi pe căpetenii, în restul timpului fiind păstrate cu mare grijă de clanurile principale.

De obicei pe ele sunt reprezentate ambarcaţiuni mari încărcate cu oameni, case şi animale, simbolizând ansamblul societăţii. Tot astfel, fiecare alai de nuntă este structurat ca o corabie în care diferitele spiţe participante reprezintă echipajul, fiecare avându-şi un loc bine stabilit. Ţesăturile palepai şi, într-o mai mică măsură, tanipan sunt căutate de colecţionari din întreaga lume.

Istoric

Afirmă că se trag cu toţii dintr-un singur strămoş mitic. Si Lampung, însă fiecare subgrup a urmat o cale de dezvoltare diferită. Ţinutul a avut încă de foarte timpuriu o mare importanţă strategică pentru căile comerciale care străbat arhipelagul de la vest spre est.

Ca să-şi asigure controlul asupra strâmtorii Sondelor, regatele care s-au succedat în vestul Javei au dorit în mod constant să îşi impună autoritatea politică, preluată în secolul al XVI-lea de sultanatul Banten, care a introdus islamul. Începând din 1825, olandezii au căutat să îşi impună supremaţia, însă au întâmpinat o vie rezistenţă, căreia nu i-au putut pune capăt decât în 1856.

Denumire: (autodenumire) orang lampung.

Check Also

Yoruba ekiti şi ondo

Yoruba ekiti şi ondo trăiesc în Ogun State, ţinut de câmpii acoperite cu păduri umede …

Yoruba din Oyo

Yoruba din Oyo constituie trunchiul central al ansamblului yoruba; locuiesc în Oyo State, regiune de …

Yombe

Yombe este o populaţie din Congo (din regiunea Ncesse şi din jur de Chinipeze, Kakamocka …

Yineru

Yineru este o componentă nord-estică a ansamblului ashaninca (circa 3.000 de recenzaţi, la care se …

Yi

Yii sunt o populaţie din sud-vestul Chinei (sudul Sichuanului, Yunnanul în întregime, nord-vestul provinciei Guizhu) …