La Bucureşti, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

În scrierile sale dramatice de după 1862, Vasile Alecsandri critica multele păcate ale administraţiei şi politicii guvernelor succesive ale lui Al. I. Cuza, fără a trece, bineînţeles, cu vederea demagogia liberală, care îl dezgusta în aceeaşi măsură în care îl sufoca „atmosfera măririlor” (conferă G.C. Nicolescu, Viaţa lui Vasile Alecsandri).

Retragerea poetului la Mirceşti se datora în bună măsură nu numai sentimentului de mulţumire ce-l încerca în acest loc plin de farmec şi de linişte, ci şi dorinţei sale de a se afla cât mai departe de atmosfera în care era nevoit să trăiască la oraş şi pe care o detesta. „În această vreme (1863), probabil - e de părere G.C. Nicolescu - în afară de alte lucrări a căror elaborare nu poate fi datată, scrie cânticelele sale: Chiriţa în voiaj, Barbu Lăutaru, La Bucureşti şi comedioara Paracliserul sau Florin şi Florica. Primele două şi cea din urmă s-au jucat în februarie şi martie la Bucureşti.

Cânticelul La Bucureşti oglindea ceva din sentimentele pe care le trăiau moldovenii văzând în perioada de după Unire scăderea importanţei Iaşilor în avantajul Bucureştilor. Cânticelul aducea totodată o critică a moravurilor îndeosebi politice din noua capitală a ţării, săgeţile sale îndreptându-se mai cu seamă împotriva liberalilor şi demagogiei lor. E interesant că, deşi în final cânticelul omagia Unirea, temându-se ca totuşi el să nu fie interpretat ca o încurajare a tendinţelor separatiste, într-o vreme când îndeosebi partida boierească moldovenească agita asemenea planuri, Alecsandri n-a publicat niciodată acest cânticel şi probabil l-a retras curând de pe scenă. De reprezentat trebuie să se fi reprezentat, căci refrenul unui cuplet al său apare într-un articol al lui Pantazi Ghica din această vreme”.

O dovadă în plus că acest „cânticel” a fost reprezentat pe scenă, şi nu numai la Iaşi, ci şi la Bucureşti, o constituie existenţa unui alt manuscris - în afară de cel aflat în manuscrisul Bibliotecii Academiei Române nr. 2.253, filele 17r-22v - şi anume a celui de la Muzeul Teatrului Naţional din Bucureşti (sub nr. 13/1951). Existenţa acestui manuscris a fost semnalată de George Franga (Un „cânticel comic al lui Vasile Alecsandri: „La Bucureşti”, în „Manuscriptum”, nr. 3 din 1971), care reproduce scrierea, completând-o cu părţile aflate numai în manuscrisul de la Biblioteca Academiei Române. George Franga arată, de asemenea, că acest „cânticel” n-a fost publicat sau semnalat în nici una din ediţiile operei dramatice a lui Alecsandri.

Vasile Alecsandri

Alecsandri a avut totuşi intenţia să publice măcar în „Convorbiri literare” scrierea, dovadă că după moartea sa, în 1892, în această revistă (nr. 11 şi 12 din 1 martie), apare „cânticelul comic” La Bucureşti (e drept, numai începutul - 4 rânduri - şi fragmentul final), însoţit de următoarea notă a redacţiei: „În 1862, Alecsandri compusese, pe lângă multe alte «cântecele comice» publicate de mult, şi unul inedit încă şi intitulat La Bucureşti. În el se descriu greutăţile ce întâmpinau pe atunci călătorii care plecau din Moldova spre Bucureşti, atât în timpul călătoriei, cât şi după sosirea lor în noua capitală a României. Posed manuscrisul acestui cânticel numai în stare fragmentară, dar scris de însăşi mâna lui Alecsandri, şi estrag partea finală”.

Nu ştim când va fi primit Iacob Negruzzi acest manuscris, dar faptul că el n-a apărut în timpul vieţii lui Alecsandri s-ar putea datora redacţiei „Convorbirilor”, care n-a considerat oportun să-l publice decât după moartea autorului. Reţinem că nota redacţiei dă ca dată a compunerii „cânticelului” anul 1862.

Check Also

„Fost-ai ce-ai fost.” Un principiu estetic al sintaxei române în comparaţiune cu latina şi limbile romanice, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

„Fost-ai ce-ai fost.” Un principiu estetic al sintaxei române în comparaţiune cu latina şi limbile …

Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu, este un studiu …

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu, este un studiu …

Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de …

Scornesc şi stârnesc. Un specimen de necesitatea vechilor texturi pentru orice cercetare linguistică, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Scornesc şi stârnesc. Un specimen de necesitatea vechilor texturi pentru orice cercetare linguistică, de B.P. …