Junimea, grupare (societate) literar-culturală şi politică

Forme de manifestare

(1) Întruniri săptămânale

(2) „Prelecţiuni” populare

(3) Iniţiative instituţionale

(4) Publicaţii periodice

(5) Burse pentru studii în străinătate

(6) Manifestări publice comemorative

(1) Încep în toamna anului 1863. Au loc în casele membrilor fondatori cei mai cunoscuţi: Petre P. Carp, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile V. Pogor şi Theodor G. Rosetti, care propune denumirea societăţii. Reprezintă dezbateri de înaltă ţinută intelectuală, pe teme de cultură: estetică, filologie clasică, istorie, arheologie. Prezentarea propriilor creaţii şi traduceri este asociată criticii junimiste, care constă în: examinarea severă a literaturii vremii, respectarea principiilor artistice precise, refuzul oricăror imixtiuni cotidiene (mondene, politice) în actul de creaţie. Procedee folosite: ironia, persiflarea („zeflemeaua”) la adresa exceselor de orice natură, la orice argument ridicol.

(2) Debutează în 1864 şi sunt organizate, timp de aproape două decenii, sub forma unor conferinţe duminicale. Contribuie la răspândirea principalelor idei junimiste: respingerea rupturii violente între trecut şi prezent; respingerea conceptului burghez de libertate; respingerea concepţiei burgheze a proprietăţii; apărarea proprietăţii moştenite şi legarea ei de onoarea personală a proprietarului; păstrarea izvoarelor de bogăţie naturală; aderarea la ceea ce este imediat, la concret; acţiunea statului în direcţia rezolvării marilor probleme ale vremii; transformarea statului într-un purtător al culturii; respectarea specificului naţional.

(3) Deschiderea unei tipografii proprii, unde sunt imprimate manuale şcolare şi cursuri universitare. Funcţionarea unei şcoli superioare proprii - Institutul Academic (1866-1879).

(4) Ziare proprii: „Vocea naţională” (Nicolae Culianu, Iaşi, 1866); „Constituţiunea” (Iacob Negruzzi, Iaşi, 1866); „Convorbiri literare” (Iacob Negruzzi, Iaşi, 1867; Bucureşti, 1885); „Era nouă” (P. Th. Missir, Iaşi, 1889-1900); „Vocea Iaşilor” (A.C. Cuza, Iaşi, 1895). Colaborări la alte periodice: „Timpul” (Bucureşti, 1876 - Ioan Slavici; 1877 - I.L. Caragiale, Mihai Eminescu); „România liberă” (Bucureşti, 1877 - D.A. Laurian, I.L. Caragiale) etc.

(5) Bursieri: A.D. Xenopol, Mihai Eminescu, Ioan Slavici, G. Dem Teodorescu, Gheorghe Panu, Samson Bodnărescu, Mihail Dragomirescu, P.P. Negulescu, I.A. Rădulescu-Pogoneanu şi Constantin Rădulescu-Motru.

(6) Serbarea naţională şi congresul studenţesc panromânesc de la mănăstirea Putna (1871); comemorarea, în 1877, a unui secol de la uciderea voievodului Grigore al III-lea Ghica, care protestase faţă de acordul habsburgo-otoman referitor la anexarea Bucovinei.

Check Also

Opţiuni politice în societatea românească în perioada interbelică

Criza economică abătută asupra României încă de la sfârşitul deceniului al treilea a fost şi …

Revista „Ramuri” – o realitate convingătoare în cultura naţională

Ca un corolar al tuturor publicaţiilor apărute pe intervalul de aproape şapte decenii se situează …

Descoperitori de noi spaţii şi culturi între secolele XV-XIX

Spaţiul românesc a evoluat sub aspect politic, social-economic şi spiritual în contextul evoluţiei europene în …

Practicile politice liberale în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea

Liberalismul îşi are originea în ideologia mişcărilor de emancipare socială şi naţională din prima jumătate …

Rolul bisericii în societatea feudală. Organizarea bisericească pe teritoriul României

Biserica a jucat un rol însemnat în formarea culturii feudale. Ceea ce afirma Friedrich Engels …