Inventarea vaporului

Mulţi cred că Robert Fulton a fost inventatorul navei cu aburi. Însă existau deja diferite variante ale unor ambarcaţiuni propulsate de puterea aburului înaintea invenţiei lui Fulton. Meritul acestuia constă în demonstrarea faptului că un vapor bine construit se putea realiza cu tehnica disponibilă la acea vreme şi putea fi o modalitate viabilă de transport. Astfel, dintr-un punct de vedere foarte real, el chiar a inventat vaporul sau cel puţin aşa consideră multă lume.

Fulton era fiul lui Robert Fulton, un cetăţean de vază al comitatului Lancaster din Pennsylvania. Fulton a demonstrat încă de mic calităţi deosebite ca desenator, fiind angajat, pe când era adolescent, de mai mulţi armurieri locali pentru a proiecta arme. Talentul său era atât de evident, încât la vârsta de 17 ani a părăsit comitatul Lancaster, mutându-se în Philadelphia şi devenind pictor portretist şi miniaturist (artist care pictează imagini miniaturale pe medalioane şi alte obiecte asemănătoare).

Patru ani mai târziu, se hotărăşte să-şi îmbunătăţească cunoştinţele de pictură, astfel că pleacă în Anglia pentru a studia cu pictorul Benjamin West. Dar nu era pregătit pentru ceea ce-l aştepta în Anglia. Revoluţia Industrială era în plină desfăşurare, peste tot apăreau canale, fabrici, mine, poduri şi tot felul de noi echipamente. Fulton a fost fermecat de toate acestea într-o asemenea măsură încât şi-a schimbat cariera, renunţând la pictură în favoarea ingineriei. O alegere înţeleaptă şi bine venită pentru umanitate.

La vârsta de numai 14 ani, Fulton desenase o navă cu aburi acţionată cu o roată cu zbaturi. Acum, s-a hotărât să-şi pună planul în aplicare. A apelat la guvernul britanic pentru a i se permite să cumpere un motor cu aburi pe care să-l expedieze în America. Guvernul, având în vedere că interzisese această practică, l-a refuzat. Motivul exact al refuzului nu este cunoscut, însă un istoric speculează că s-ar fi datorat faptului că Fulton era american, ba mai mult, un american de origine irlandeză.

Fulton a insistat vreme de 3 ani, timp în care nu a stat degeaba. A proiectat şi a brevetat o grămadă de aparate, inclusiv unul pentru transportarea ambarcaţiunilor de canal peste terenuri accidentate, drage pentru săparea canalelor şi un utilaj pentru producerea frânghiilor din cânepă. Numai că guvernul britanic s-a dovedit de neclintit-în privinţa interdicţiei de expediere a motorului, astfel că Fulton a fost nevoit să renunţe şi a plecat în Franţa, unde a încercat să atragă interesul publicului pentru invenţiile sale, dar fără succes. A realizat, de asemenea, o serie de teste pe un submarin pe care-l proiectase şi îl numise Nautilus, şi totodată a montat motoare cu aburi pe mai multe nave.

Apoi a avut loc un eveniment care i-a netezit drumul spre ţelul propus. L-a întâlnit pe Robert Livingston, ministrul american ataşat pe lângă guvernul francez, care-i fusese partener la o altă invenţie a unei nave cu aburi. În 1803, cei doi au făcut un nou apel la guvernul britanic, iar de această dată au reuşit să cumpere un motor de la firma Boulton & Watt. Cu toate acestea, au fost nevoiţi să mai aştepte încă 3 ani pentru a primi autorizaţia de expediere către Statele Unite. Ajunşi la New York, Fulton şi Livingston s-au apucat de lucru pentru a-şi pune ideile în practică. Livingston prefera ideea unei roţi cu zbaturi amplasată în partea din spate, în timp ce Fulton ar fi dorit plasarea câte unei astfel de roţi pe ambele părţi laterale, aceasta fiind şi alegerea finală.

Au instalat un motor cu aburi de 24 CP pe nava Clermont, care avea o lungime de 30 m, iar la 17 august 1807 aceasta pleca în prima sa călătorie în amonte pe fluviul Hudson, având o viteză de aproximativ 5 mile pe oră. Călătoria a fost un succes, iar câteva săptămâni mai târziu ambarcaţiunea a făcut şi prima sa cursă comercială. La început s-au îmbarcat doar câţiva curajoşi, dar Clermont şi-a respectat programul, astfel că a început să fie folosită de un număr din ce în ce mai mare de pasageri.

La venirea iernii şi întreruperea curselor, se obţinuse deja un mic profit. Având în vedere faptul că putea oferi o călătorie atât de lină (dar numai în condiţiile unei ape liniştite, ca în cazul fluviilor Hudson sau Mississippi), Fulton a putut instala la bord şi mobilă, introducând astfel conceptul de croazieră de lux. A mai construit încă 20 de vase, din ce în ce mai elegante, iar vasele cu aburi au început să se răspândească în toată America.

În momentul izbucnirii războiului din 1812, Fulton s-a reorientat spre proiectarea de submarine şi nave de război. În timpul construirii unei nave uriaşe acţionate cu un motor cu aburi cu o capacitate mare de distrugere, Fulton a murit în urma unei afecţiuni respiratorii la 24 februarie 1815, la scurt timp după sosirea veştii încheierii războiului din Belgia, unde se semnase Tratatul de la Gent.

Vapoarele au avut o perioadă lungă de prosperitate, fiind înlocuite abia odată cu folosirea altor carburanţi pentru acţionarea navelor. Totuşi, pasagerii acestor nave cu zbaturi trebuia să fie destul de curajoşi pentru a urca la bord, deoarece au existat câteva cazuri de accidente spectaculoase în care motoarele au explodat, ducând la numeroase pierderi de vieţi omeneşti. Dar în general, pentru acea epocă, navele cu aburi au avut un comportament destul de bun.

Check Also

Inventarea telefonului

Inventarea telefonului Inventarea telefonului, Invenţii, Telefon În mod ironic, inventarea telefonului a fost marcată de o lipsă …

Inventarea tancului

Ca armă militară, tancul a schimbat pentru totdeauna aspectul bătăliilor terestre. Acesta a apărut ca …

Inventarea şurubului

Se spune că în timpul unei vizite în Egipt, filozoful grec Arhimede ar fi realizat un …

Inventarea submarinului

Nu este nevoie să ne gândim prea mult pentru a putea aprecia efectul submarinului asupra …

Inventarea stetoscopului

La începutul secolului al XIX-lea, medicul Rene Laennec lucra în spitalul Neck din Paris, încercând …