Inventarea maşinii de scris

Se spune că o armată de dactilografi profesionişti care bat la maşină într-o încăpere pot emite un sunet asemănător unei mitraliere. Poate că numai din pură coincidenţă, prima maşină de scris, numită Sholes & Glidden, a fost făcută de producătorii de arme E. Remington & Sons în Ilion, New York, între anii 1874-1878. Modelul iniţial nu s-a vândut prea bine (sub 5.000 de exemplare), dar a reuşit să facă ceva mai important: a introdus epoca maşinii în spaţiul de birou, scutind funcţionarii de o muncă plictisitoare care consuma prea mult timp, şi a dat naştere unei noi industrii mondiale.

Maşina de scris a apărut într-o perioadă în care inventatorii luau cu asalt Oficiul pentru Brevete al Statelor Unite cu tot felul de planuri pentru dispozitive care să uşureze viaţa unui popor fascinat de maşinării, mai ales de cele ce uşurau sarcinile zilnice şi le făceau mai puţin plictisitoare. Maşina de scris a apărut la Atelierul Kleinsteuber’s din Milwaukee, Wisconsin, în 1868. Editorul, politicianul şi filozoful Christopher Latham Sholes petrecea ore întregi la Kleinsteuber’s, dornic să inventeze ceva util.

Legenda spune că Sholes lucra la o maşină care să numeroteze automat paginile cărţilor, când cineva din atelier i-a sugerat că ideea ar putea fi extinsă la un mecanism care să poată tipări întregul alfabet. Mai târziu, prin atelier a început să circule un articol din jurnalul Scientific American, iar cei de acolo au căzut de acord că „scrierea mecanizată” (expresia folosită în jurnal) era începutul unei tendinţe din ce în ce mai puternice şi că ar putea să aibă un viitor strălucit.

Sistemul „extinderii” ideilor de la dispozitive deja existente la unele noi, era o caracteristică importantă a acelor vremuri, care le cerea inventatorilor să transforme uneori obiecte obişnuite în obiecte miraculoase, combinându-le cu alte obiecte într-un scop folositor. Desigur, Sholes exact acest lucru a făcut prin inventarea maşinii de scris. Primul său model, cu rol demonstrativ, era un dispozitiv simplu care folosea vechea tastă a unui aparat de telegraf montată pe o bază. Era o deviere în stil „hai să-ţi arăt ce aud” de la ideea fundamentală a telegrafului.

Dispozitivul lui Sholes avea o literă de tipar montată pe o mică tijă, poziţionată în aşa fel încât să lovească în sus pe suprafaţa unei plăci (sistem folosit de secole în tipografie), pe care se afla o hârtie acoperită cu o bucată de hârtie indigo. Lovitura tijei producea o urmă pe hârtie. Pare incredibil, dar nimeni nu se gândise înaintea lui să folosească literele de tipar pentru a lovi hârtia şi a lăsa o urmă pe ea.

Sholes s-a apucat aşadar să construiască o maşină care să scrie toate literele alfabetului. După o perioadă îndelungată de încercări şi greşeli succesive, prototipul maşinii sale a fost trimis la Washington D.C. pentru obţinerea unui brevet. În acea vreme, Oficiul pentru Brevete al Statelor Unite prevedea necesitatea existenţei unui model funcţional. De fapt, originalul se află în prezent închis într-un seif din cadrul Institutului Smithsonian. La ora actuală Oficiul de Brevete nu mai cere un model funcţional.

Unele dintre neajunsurile dispozitivului nu reprezentau altceva decât provocări pentru inventatorul său. Un astfel de neajuns consta în faptul că modelul iniţial îl împiedica pe utilizator să vadă ce scrie, deoarece urma era lăsată pe hârtie pe fundul unui cilindru. Totuşi, după modificarea designului (noua versiune semăna mult cu o maşină de scris modernă), care a făcut ca utilizatorul să vadă cu uşurinţă textul scris, a apărut o altă dificultate. Sistemul cu bară a literei şi claviatura „universală” (la care toate literele sunt aşezate în aceeaşi poziţie) ridicau probleme, fiindcă tastele alăturate se blocau atunci când erau apăsate simultan.

Pentru a rezolva această problemă, James Densmore, un asociat al lui Sholes, a sugerat depărtarea tastelor literelor folosite de obicei împreună pentru a reduce viteza de scriere. Această dispunere a devenit claviatura standardizată QWERTY din prezent. Chiar şi după rezolvarea tuturor acestor probleme, Sholes avea să mai întâmpine un obstacol în transformarea maşinii sale într-un succes: îi lipsea răbdarea necesară pentru a-şi comercializa produsul, astfel că i-a vândut drepturile sale pentru brevet lui Densmore. Acesta l-a convins, la rândul său, pe Philo Remington (fabricantul de arme) să comercializeze dispozitivul.

Prima maşină de scris Sholes & Glidden a fost pusă în vânzare în 1874, dar, aşa cum am menţionat, nu s-a bucurat imediat de succes. Totuşi, maşina a evoluat. Deşi maşina originală Sholes & Glidden folosea claviatura QWERTY, scria doar cu majuscule şi era prea lentă şi ineficientă, însă Remington nu era genul care să lase lucrurile aşa, astfel că s-a apucat împreună cu inginerii săi să-i aducă unele îmbunătăţiri.

În 1878 a apărut al doilea model. Acesta putea scrie atât cu majuscule, cât şi cu minuscule, şi folosea o tastă „shift” pentru a trece de la un set la altul, în afara faptului că era cu mult mai silenţioasă, era prevăzută şi cu un cadru deschis (asemenea maşinilor moderne) ce permitea un acces facil la taste şi la mecanismul maşinii pentru reparaţii.

Noul model s-a vândut foarte bine şi se spune chiar că a fost folosit şi cercetat de scriitorul Mark Twain. Deşi acesta a fost primul scriitor care i-a înmânat editorului său un manuscris bătut la maşină, se spune că l-ar fi copiat după versiunea scrisă de mână. Probabil că nici măcar Twain nu a avut de la bun început încredere deplină în nou-inventata şmecherie. Oricum, în acele momente se năştea epoca maşinii de scris, iar scrisul şi editarea urmau să se schimbe definitiv.

Check Also

Inventarea telegrafului

Ceea ce este interesant de remarcat este că Samuel F.B. Morse, inventatorul telegrafului, şi-a început …

Inventarea telefonului

Inventarea telefonului Inventarea telefonului, Invenţii, Telefon În mod ironic, inventarea telefonului a fost marcată de o lipsă …

Inventarea tancului

Ca armă militară, tancul a schimbat pentru totdeauna aspectul bătăliilor terestre. Acesta a apărut ca …

Inventarea şurubului

Se spune că în timpul unei vizite în Egipt, filozoful grec Arhimede ar fi realizat un …

Inventarea submarinului

Nu este nevoie să ne gândim prea mult pentru a putea aprecia efectul submarinului asupra …