Inventarea maşinii de filat

Legenda spune că, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, atunci când micuţa Jenny Hargreaves a răsturnat roata de tors a familiei, s-au petrecut două lucruri. În primul rând, James Hargreaves, tatăl ei, privind lung la fusul ce încă se învârtea, a avut unul dintre acele momente extraordinare de inspiraţie la care cei mai mulţi inventatori nu pot decât să viseze, şi în al doilea rând, el a reuşit să transforme această inspiraţie în realitate, aducând prima îmbunătăţire funcţională unui sistem care era folosit de oameni încă de la începuturile civilizaţiei: procesul de obţinere a firelor. La început, dintr-o grămadă de lână numită „caier” înfiptă într-o furcă erau trase fibre individuale, care se învârteau pe un alt băţ de lemn numit „fus”. Apoi, firul astfel obţinut se ţesea cu ajutorul unui „război” pentru a se obţine o stofă.

De-a lungul anilor au apărut mai multe îmbunătăţiri. Printre acestea se numără montarea fusului într-un lagăr pentru a putea fi rotit cu ajutorul unei corzi montate pe o roată învârtită cu mina, nemaifiind astfel nevoie să muncească simultan două persoane. Acest dispozitiv a devenit cunoscut sub denumirea de „roată de tors”. De-a lungul secolelor, roata de tors s-a răspândit în întreaga lume, singurele îmbunătăţiri majore ale designului fiind o pedală acţionată cu piciorul şi un caier fixat, care permiteau operarea cu ambele mâini. Această maşină a fost numită „roata saxonă” sau „roata de Saxonia”, apărând în Europa la începutul secolului al XVI-lea. Deşi modelul saxon producea fire de bumbac sau lână de bună calitate cu un randament sporit, erau necesare în continuare între trei şi cinci roţi pentru a aproviziona un singur război de ţesut, iar lucrurile au decurs astfel până la John Kay.

Kay a avut inspiraţia de a inventa „suveica volantă”, o invenţie importantă în evoluţia războiului de ţesut. Pe scurt, războiul funcţionează cu două straturi de fire bine întinse. Aceasta este „urzeala”. Straturile de urzeală sunt despărţite de război în timp ce o suveică trece printre ele perpendicular pe direcţia firelor, desfăşurând în urma sa un alt fir, care se numeşte „băteală” sau „bătătură”. Suveica era împinsă prin urzeală dintr-o mână în alta încă de la începuturile anticei arte a torsului şi ţesutului, până la apariţia suveicii volante a lui Kay, ce arunca băteala prin intermediul unui mecanism la o distanţă de două ori mai mare şi mult mai repede. Această îmbunătăţire a dus la obţinerea mai rapidă a unor ţesături de două ori mai late, provocând în mod firesc o insuficienţă bruscă şi gravă de fire.

James Hargreaves a fost un om simplu, care a trăit în perioada imediat premergătoare Revoluţiei Industriale. El şi familia sa lucrau în „industria artizanală”, ceea ce însemna că veniturile întregii familii proveneau din practicarea meşteşugului ţesătoriei. Familia Hargreaves lucra la domiciliu, transformând fibrele în fire şi firele în ţesături. Un negustor întreprinzător de ţesături le vindea materia primă - lână sau bumbac - şi se întorcea după o anumită perioadă să cumpere ţesătura obţinută, tot atunci vânzându-le o nouă cantitate de materie primă.

Hargreaves a construit o maşină ce putea fi manevrată de o singură persoană pentru a toarce mai multe fire în acelaşi timp. În 1764 a construit o maşină cu opt fuse, existând posibilitatea folosirii unui număr mult mai mare, iar invenţia sa s-a bucurat de un succes imediat din punctul de vedere al negustorilor şi al întreprinzătorilor. Astfel, Hargreaves a început să suplimenteze veniturile modeste ale familiei sale, prin producerea şi vinderea acestei maşini. La apariţia unor inovaţii tehnologice, printre care suveica volantă sau maşina de filat, ce creşteau productivitatea sau scădeau numărul de muncitori, ori şi una şi alta, ca în acest caz, consecinţele pentru simplii artizani puteau fi catastrofale. Din acest motiv, vecinii filatori ai familiei Hargreaves nu prea aveau de ce să se bucure, având în schimb de ce să se teamă.

În 1768, casa familiei Hargreaves a fost atacată şi toate maşinile distruse. Fără să se lase intimidaţi, aceştia s-au mutat în Nottingham, unde au fondat o mică filatură în care foloseau această maşină. Cu toate acestea, în acea epocă de dezvoltare rapidă a invenţiilor şi inovaţiilor şi nemilos de competitivă, James Hargreaves, modestul ţesător din satul Stanhill, nu a beneficiat de succesul pe care l-ar fi meritat. El avea toate motivele ca să se simtă deosebit de mândru pentru prima îmbunătăţire semnificativă adusă, după secole, artei torsului, însă între anii 1764-1770 tribunalele au refuzat să-i acorde un brevet înainte de a construi versiunea cu şaisprezece fuse. Din păcate, Hargreaves construise şi vânduse prea multe maşini cu opt fuse, astfel că, atunci când şi-a depus cererea pentru brevet, a fost refuzat în mod direct, deoarece existau deja nenumărate copii ale modelului său. Se estimează că în momentul decesului său, în 1778, numai în Marea Britanie existau peste 20.000 de maşini de filat, cu până la 120 de fuse.

Cu toate acestea, povestea maşinii de filat şi a exploziei înregistrate în industria textilă în anii 1770 nu era nici pe departe încheiată. Pentru meşteşuguri ca torsul şi ţesutul, maşina de filat şi suveica volantă reprezentau doar începutul. La orizont se întrezăreau şi alte îmbunătăţiri ale proceselor de filare şi ţesere, la o distanţă mai mică de un deceniu, îmbunătăţiri cu o semnificaţie atât de profundă, încât au schimbat pentru totdeauna societatea modernă şi modul de utilizare a forţei de muncă.

Sir Richard Arkwright a început ca peruchier, dar apoi s-a dedicat cercetărilor în domeniul progresului industriei textile. Provenind dintr-un mediu total diferit faţă de Hargreaves, Arkwright a observat altceva în timp ce privea învârtirea fuselor. El a descoperit şi brevetat în 1769 „maşina de tricotat cu apă”, o maşină textilă acţionată nu manual, ci cu puterea apei. Angajând o echipă de ingineri, printre care şi pe John Kay, Arkwright s-a hotărât să perfecţioneze şi să mecanizeze întreaga industrie, de la dărăcire până la războiul de ţesut. Căutând să mărească producţia şi să reducă costurile forţei de lucru, Arkwright şi-a construit maşinile uriaşe în clădiri mari, situate lângă surse de apă, unde acestea puteau fi acţionate cu ajutorul roţilor de apă. Acest fapt a dus la nevoia ca muncitorii, în majoritate femei, să vină în fabrică în loc să muncească acasă. Astfel şi-au făcut apariţia primele fabrici textile.

Arkwright şi alţii care l-au urmat, precum Samuel Crompton, au reuşit, de asemenea, să corecteze un neajuns major al maşinii de filat a lui Hargreaves, care, din nefericire, producea fire de bumbac şi in foarte fragile. Firele, mai ales dacă erau de lână, puteau fi folosite pentru băteala războiului, dar erau prea slabe pentru urzeală. Maşina de tricotat a lui Arkwright nu avea însă nici o problemă, rezistând până în momentul în care Crompton, el însuşi un muncitor textilist fără educaţie, a construit o maşină de filat superioară în 1779: „selfactorul” sau maşina de filat fire fine. Crompton nu şi-a brevetat niciodată invenţia, iar când a vândut-o producătorilor industriali a primit în schimb doar o sumă modestă de bani. În martie 1792, în acelaşi an în care Eli Whitney inventa maşina de egrenat bumbac, un grup de filatori mânioşi au spart fabrica Grimshaw din Manchester şi au distrus toate selfactoarele instalate acolo.

Deşi maşina de filat a lui Hargreaves poate părea aproape insignifiantă în comparaţie cu alte invenţii care au revoluţionat industria textilă în secolul al XVIII-lea, se remarcă totuşi ca fiind invenţia ce a determinat părăsirea unei epoci şi accesul într-una nouă. Cu toate acestea, indiferent de regiunea unde industria artizanală a mai înflorit până la mijlocul secolului al XIX-lea, acea maşină de filat era folosită din plin.

Check Also

Inventarea telegrafului

Ceea ce este interesant de remarcat este că Samuel F.B. Morse, inventatorul telegrafului, şi-a început …

Inventarea telefonului

Inventarea telefonului Inventarea telefonului, Invenţii, Telefon În mod ironic, inventarea telefonului a fost marcată de o lipsă …

Inventarea tancului

Ca armă militară, tancul a schimbat pentru totdeauna aspectul bătăliilor terestre. Acesta a apărut ca …

Inventarea şurubului

Se spune că în timpul unei vizite în Egipt, filozoful grec Arhimede ar fi realizat un …

Inventarea submarinului

Nu este nevoie să ne gândim prea mult pentru a putea aprecia efectul submarinului asupra …