Inventarea computerului de birou

Computerul modern de birou este adesea asociat cu adjectivele folosite în scopul comercializării aparatelor - „inteligent”, „supertehnologizat” - şi este folosit de pasionaţii de computere şi de genii precum Bill Gates de la Microsoft şi Steve Jobs de la Apple.

Spre deosebire de o invenţie simplă, apărută dintr-o dată, computerul modern de birou este pur şi simplu ultima treaptă a unui proces gradual de evoluţie. Cei mai mulţi asociază cele mai vechi calculatoare cu acele utilaje cu aspect industrial care ocupau încăperi întregi şi rezolvau cu greutate probleme de calcul în anii 1940-1950. Cu timpul, acestea au devenit din ce în ce mai mici şi mai performante, până la apariţia computerului de birou la începutul anilor 1980.

Există două tipuri principale de computere. Primul este computerul analogic. Acest gen de calculatoare realizează calcule folosind cantităţi ce variază continuu, precum temperatura, viteza şi greutatea. În loc să contorizeze, computerele analogice „calculează” o valoare măsurând alta.

Primul computer modern este considerat cel realizat de Vannevar Bush, un inginer electrician de la Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT), în anii 1930. Computerul era exact aparatul de care aveau nevoie el şi echipa sa: un răspuns la problema reducerii timpului alocat rezolvării ecuaţiilor matematice necesare pentru a rezolva la rândul lor probleme inginereşti. Aceştia încercau automatizarea procesului de rezolvare a problemelor.

Astfel, în 1936, au inaugurat „calculatorul analogic diferenţial”. Acesta cântărea 100 de tone, avea 150 de motoare şi sute de kilometri de cabluri. Destul de mult echipament şi multă muncă depusă pentru performanţele de care era capabil. S-a estimat că era de o sută de ori mai rapid decât un operator uman care folosea un calculator obişnuit.

Deşi au înregistrat un succes remarcabil în momentul în care au fost create, în anii 1950, cele mai multe dintre operaţiile complexe realizate de computerele analogice puteau fi realizate şi de computerele digitale, mai rapide şi mai precise. Cu toate acestea, computerele analogice sunt folosite şi în prezent pentru calcule ştiinţifice şi pentru navigarea vehiculelor spaţiale, printre altele.

Cel de-al doilea tip este computerul digital pe care l-am menţionat mai sus. Acest tip de computer poate fi programat şi poate procesa numere şi cuvinte cu o precizie şi cu o viteză uimitoare. Trebuie amintit faptul că şi computerul digital a evoluat din acelaşi motiv ca cel analogic: căutarea în permanenţă a unor dispozitive care să preia munca omului.

Deşi maşinile de calcul au fost înregistrate încă de la apariţia abacului, în secolul al V-lea î.Hr., şi a pietricelelor folosite de negustorii romani pentru a număra, nici unul dintre aceste procedee timpurii nu era automatizat. Necesitatea unei maşini rapide de calcul care să nu facă greşeli a apărut însă în urma Revoluţiei Industriale de la începutul anilor 1800, deoarece revoluţia tehnologică începea să automatizeze activităţi care cu secole în urmă fuseseră realizate de oameni, având în vedere că aceştia erau, în general, prea lenţi şi făceau uneori greşeli.

O persoană căreia nu-i plăceau greşelile a fost Charles Babbage, un tânăr matematician englez genial. În 1822, Babbage a creat un model miniatural al „motorului său diferenţial”. Această maşină calcula şi tipărea tabele matematice în momentul în care utilizatorul rotea o manivelă plasată deasupra. Maşina nu a fost niciodată produsă pe scară largă, dar Babbage îşi realizase deja „motorul analitic”, o maşinărie automatizată, care putea să fie programată şi care făcea multe tipuri de funcţii aritmetice.

Douăzeci de ani mai târziu, acea tehnologie a folosit guvernului Statelor Unite la analizarea datelor obţinute în urma recensământului naţional. Evoluţia computerului digital este legată în mod inextricabil de cel de-al doilea război mondial, deoarece a reuşit, împreună cu genialitatea utilizatorilor săi, să schimbe soarta războiului. Computerul Colossus a fost conceput special de britanici în scopul spargerii codurilor folosite de nemţi.

Primul computer „care putea să fie programat” a apărut în ianuarie 1943, cântărea 5 tone şi avea 15,5 m lungime şi 750.000 de piese componente. Aparatul, numit Harvard Mark I, a fost conceput de Howard H. Aiken şi de echipa acestuia de la Universitatea Harvard, sprijiniţi financiar de IBM. Computerul putea să realizeze calcule de adunare şi înmulţire care, raportate la standardele actuale, erau totuşi destul de lente. Cea mai importantă caracteristică a unui dispozitiv pe care îl putem numi cu adevărat computer este capacitatea reală de stocare a programelor. Primul computer complet operaţional capabil să stocheze programe a fost inaugurat la Universitatea Cambridge în mai 1949.

Primul computer comercial produs în Statele Unite a apărut în martie 1951, avea în memorie 1.000 de cuvinte codate în 12 unităţi binare şi putea face 8.333 de adunări sau 555 înmulţiri într-o secundă. Conţinea 5.000 de lămpi electronice şi ocupa o suprafaţă de aproape 19 mp, cu mult mai puţin decât cu numai câţiva ani mai înainte. Primul client care a achiziţionat un astfel de computer a fost Biroul de Statistică al Statelor Unite.

Primele computere IBM au fost produse la Poughkeepsie, New York. Prima comandă a fost livrată în martie 1953, când s-au vândut 19 computere, fiecare capabil să realizeze 2.200 de înmulţiri pe secundă. Restul, aşa cum se spune, este istorie. Computerele actuale de birou sunt mult mai rapide, mai mici ca dimensiuni, au memorii mai mari şi pot să realizeze mult mai multe funcţii decât predecesoarele lor - datorită inventării microcipului.

În prezent, computerele joacă un rol deosebit de important în fiecare aspect al vieţii noastre şi vor juca roluri din ce în ce mai însemnate în privinţa modului nostru de viaţă şi de interacţiune. Acest potenţial interactiv a evoluat odată cu dezvoltarea Internetului, reţea prin care oamenii şi computerele lor se conectează cu alţi oameni şi computerele acestora din toate colţurile lumii.

Check Also

Inventarea telegrafului

Ceea ce este interesant de remarcat este că Samuel F.B. Morse, inventatorul telegrafului, şi-a început …

Inventarea telefonului

Inventarea telefonului Inventarea telefonului, Invenţii, Telefon În mod ironic, inventarea telefonului a fost marcată de o lipsă …

Inventarea tancului

Ca armă militară, tancul a schimbat pentru totdeauna aspectul bătăliilor terestre. Acesta a apărut ca …

Inventarea şurubului

Se spune că în timpul unei vizite în Egipt, filozoful grec Arhimede ar fi realizat un …

Inventarea submarinului

Nu este nevoie să ne gândim prea mult pentru a putea aprecia efectul submarinului asupra …