Inventarea computerului Colossus

Cei mai mulţi dintre noi nu au nici cea mai vagă idee cine a fost Alan Mathison Turing, dar influenţa pe care a avut-o asupra vieţilor noastre a fost foarte mare. Turing a fost un geniu al matematicii şi ştiinţei, un pionier al informaticii.

Istoricii militari afirmă că descifrarea codului folosit de dispozitivul de încriptare Enigma (un fel de computer) folosit de nemţi în cel de-al doilea război mondial a scurtat războiul cu 2-3 ani, salvând astfel un număr incalculabil de vieţi omeneşti - poate milioane - şi împiedicând alte distrugeri. Istoricul sir Harry Hinsley, care în timpul războiului interpreta mesajele navale primite de la Turing, speculează că, dacă Enigma n-ar fi fost descifrată, invazia Europei nu s-ar fi produs decât prin 1946 sau 1947 în loc să aibă loc pe data de 6 iunie 1944.

De asemenea, după iulie 1945 bombele atomice erau produse de americani cu o viteză de una pe lună, fiind disponibile pentru nimicirea oraşelor sau bazelor de submarine germane - şi pentru contaminarea acelor zone. Un război prelungit ar fi putut degenera şi într-un război de gherilă, forţând armata germană să se retragă pe dealuri. Până atunci, nemţii ar fi pus la punct şi racheta V2, un model timpuriu de rachetă radioghidată ce trebuia îndreptată spre Marea Britanie, şi ar fi realizat, de asemenea, arme chimice şi biologice.

Dacă invazia s-ar fi desfăşurat în 1946 sau 1947, ar mai fi permis Uniunea Sovietică să predea Germania americanilor? Şi dacă nu, care ar fi fost implicaţiile politice? Nici unul dintre aceste evenimente nu s-au mai petrecut, în cea mai mare parte datorită lui Turing. Poate că el ar fi trebuit omagiat, adorat şi venerat şi poate că ar fi trebuit să i se ridice o statuie în centrul Londrei.

În schimb, pe 9 iunie 1954, la numai 42 de ani, cu sufletul sfâşiat şi cu mintea derutată din cauza pierderii siguranţei personale - era homosexual - Turing a stropit cu cianură de potasiu un măr pe care l-a mâncat, punându-şi capăt zilelor. Odată cu el a murit, fireşte, şi intelectul său transcendental şi orice alt beneficiu pe care ar mai fi putut să-l aducă umanităţii.

Turing s-a născut la Londra pe 23 iunie 1912, iar geniul său ştiinţific şi interesul faţă de domeniul ştiinţelor exacte s-a manifestat de timpuriu, neavând însă nici o înclinaţie pentru istorie, latină, engleză şi alte materii asemănătoare, în 1931 este admis la King’s College din cadrul Universităţii Cambridge, unde se concentrează în direcţia studierii matematicii şi îşi dezvoltă o pasiune statornică de recreare a realizărilor altor savanţi.

La un moment dat începe să lucreze la realizarea unui fel de computer digital, botezat „Dispozitivul Turing”. Acest aparat citea o serie de cifre unu şi zero de pe o bandă, care descria sarcina ce trebuia îndeplinită. Problema cea mai importantă era instruirea corectă a computerului, pentru ca acesta să îndeplinească sarcinile sau comenzile cerute. Considera că orice problemă putea fi rezolvată prin conceperea unui algoritm. Singura parte dificilă era descompunerea problemei în paşi pe care computerul să-i poată recunoaşte.

În anii 1950 apăruseră computerele, dar cele mai multe dintre acestea erau proiectate pentru a îndeplini o singură sarcină. La momentul respectiv, conceptul lui Turing era considerat mai degrabă bizar decât revoluţionar. Desigur, ceea ce descria el era exact ceea ce fac programatorii în prezent. În anii 1920, nemţii au creat dispozitivul de încriptare Enigma, ce i-a făcut să creadă că mesajele lor codate referitoare la operaţiunile militare şi la alte informaţii ultrasecrete nu puteau fi decodate. Presupunerea părea logică. Dispozitivul, asemănător unei maşini de scris, putea realiza milioane de calcule în câteva milisecunde, iar codurile secrete pe care le controlau erau modificate la începutul fiecărei zile.

Totuşi, la începutul anilor 1930, matematicienii polonezi obţinuseră un astfel de dispozitiv şi iniţiaseră primele încercări de descifrare, temându-se de o eventuală invazie din partea Germaniei şi considerând că descifrarea mesajelor nemţilor le va fi de mare ajutor. Turing a preluat problema de la aceştia şi a rezolvat-o. Coordona o echipă de oameni de ştiinţă reunită la Bletchley Park, la periferia Londrei, al cărei scop principal era descifrarea codului folosit de Enigma.

Pentru aceasta, echipa a construit un computer - poate primul computer - pe care l-au botezat „Colossus”. Acesta funcţiona cu 1.500 de tuburi electronice cu vid, 24 de ore pe zi. Odată cu trecerea timpului au fost instalate modele din ce în ce mai performante şi, deşi acest fapt este păstrat secret şi în prezent, experţii sunt de părere că au fost realizate în total zece computere Colossus.

Indiferent dacă este adevărat sau nu, faptul că acest calculator a dus la spargerea codului folosit de Enigma a fost realizarea care s-a transformat instantaneu în cel mai important secret al celui de-al doilea război mondial. În termeni practici, acest lucru însemna că Forţele Aliate ştiau exact ce vor să facă nemţii înainte ca aceştia să o facă, ceea ce reprezenta un avantaj militar incalculabil. Cât de important era? I-a ajutat pe aliaţi să stabilească locul invaziei din ziua D şi, în acelaşi timp, să-l păcălească pe Adolf Hitler. Nimic nu avea o valoare comparabilă.

La un moment dat, echipa din Bletchley Park l-a avertizat pe primul-ministru Winston Churchill despre iminenţa bombardării oraşului Coventry, dar acesta nu a luat nici o măsură, fapt care a dus la considerabile pierderi materiale şi de vieţi omeneşti, deoarece evacuarea oraşului i-ar fi făcut pe nemţi să-şi dea seama de unde aflaseră britanicii despre bombardament. De-a lungul războiului, britanicii au folosit un sistem elaborat de spioni dubli şi de supraveghere pentru ca nemţii să nu afle secretul.

Totuşi, la un moment dat a apărut o situaţie de criză. Nemţii începuseră să folosească o variantă nouă a Enigmei pentru direcţionarea submarinelor, ce reprezenta un cod cu totul nou. Dintr-o dată, informaţiile deţinute de Turing şi de colegii săi deveniseră inutile, iar ei nu mai puteau anunţa pe nimeni în legătură cu nimic. Rezultatul a fost înspăimântător.

Sute de oameni, precum şi tone de echipament aflate pe navele aliate au ajuns pe fundul oceanului, iar Turing şi echipa sa, neputincioşi, încercau, febril, să spargă noul cod. În final, cât se poate de dramatic, Turing rămăsese singur şi disperat într-una dintre căsuţele de la Bletchley, muncind până la epuizare. Mintea sa genială a reuşit până la urmă să spargă codul, iar cursa aflată în primejdie a fost redirecţionată subtil.

După încheierea războiului, Turing a lucrat la un număr mare de aparate capabile să suplinească inteligenţa umană. El credea că se poate construi o maşină care să fie capabilă să concureze cu inteligenţa umană, iar această idee i-a fost inspirată, se spune, de pierderea unei iubiri timpurii din viaţa sa. Turing încerca efectiv să-şi reînvie iubirea pierdută.

De asemenea, în 1950 el a scris un articol ce conţinea un test, cunoscut în prezent sub denumirea de „testul Turing”, folosit pentru evaluarea inteligenţei unei maşini, şi care şi astăzi este standardul prin care se poate evalua inteligenţa mecanică. Deşi în timpul războiului orientarea sa sexuală nu a ridicat vreo problemă, după 1948 homosexualitatea, în general, a fost desconsiderată, având în vedere că peisajul politic şi emoţional se schimbase odată cu apariţia războiului rece şi cu alianţa Marii Britanii cu Statele Unite. Indiferent de aceste aspecte, maşinăria la a cărei realizare şi-a adus contribuţia rămâne în istorie drept una dintre cele mai importante invenţii din toate timpurile.

Check Also

Inventarea telegrafului

Ceea ce este interesant de remarcat este că Samuel F.B. Morse, inventatorul telegrafului, şi-a început …

Inventarea telefonului

Inventarea telefonului Inventarea telefonului, Invenţii, Telefon În mod ironic, inventarea telefonului a fost marcată de o lipsă …

Inventarea tancului

Ca armă militară, tancul a schimbat pentru totdeauna aspectul bătăliilor terestre. Acesta a apărut ca …

Inventarea şurubului

Se spune că în timpul unei vizite în Egipt, filozoful grec Arhimede ar fi realizat un …

Inventarea submarinului

Nu este nevoie să ne gândim prea mult pentru a putea aprecia efectul submarinului asupra …