Inventarea aparatului fax

În ultimii ani, aparatul de facsimile (faxul) a fost înlocuit, într-o anumită măsură, de mesajele trimise şi primite prin intermediul computerului. Cu toate acestea, este aproape sigur faptul că faxul va mai fi utilizat încă multă vreme de acum înainte. Faxul, care presupune în esenţă trimiterea electrică a unor imagini, a fost brevetat în anul 1843, deşi a fost dat în folosinţă pe scară largă abia recent.

Fundamentul ideii este legat de descoperirea, de către fizicianul francez Alexandre Edmond Becquerel, a faptului că la imersarea a două plăci într-un electrolit şi luminarea uneia dintre ele se produce o încărcare electrică. În principiu, descoperise efectele electromecanice ale luminii, dar Becquerel nu avea nici o idee despre cum ar putea fi puse în practică.

Ideea lui Alexander Bain a fost electrificarea unor litere metalice reliefate. Apoi, folosind un stilou metalic fixat de un pendul, a conturat sau a urmat forma literelor în timp ce pendulul se balansa încet pe deasupra fiecărui pasaj. Curenţii generaţi erau transmişi apoi printr-o linie de telegraf şi când ajungeau la un pendul sincronizat, aflat în contact cu o foaie de hârtie îmbibată cu iodură de potasiu, literele apăreau cu o culoare brun deschis.

Ideea era destul de inteligentă, numai că potrivit descrierii din brevet trebuia să existe o sincronizare perfectă la ambele capete pentru ca dispozitivul să funcţioneze. În acest scop, brevetul prezintă două dispozitive telegrafice identice, unul pentru trimitere şi celălalt pentru primire, ce au magneţi montaţi în partea superioară şi bobine de sârmă izolată între ei.

O altă îmbunătăţire a sistemului de fax a fost înregistrată când Frederick Blakewell, fizician din Middlesex, Anglia, a folosit în loc de metal o folie de staniu înfăşurată în jurul unor cilindri rotitori sincronizaţi, care permiteau trimiterea unor desene. O demonstraţie a unuia dintre modelele aparatului său a fost făcută pentru prima dată la Marea Expoziţie din 1851. Următorul pas al evoluţiei faxului a fost făcut prin intermediul activităţii lui Giovanni Caselli.

Născut în oraşul italian Siena, Caselli a fost preot înainte de a se alătura mişcărilor revoluţionare din Italia, fapt ce l-a obligat să plece la Florenţa. Acolo, a predat fizica şi a lucrat la realizarea unui dispozitiv pe care l-a numit „pantelegraf, ce folosea ideile care au stat la baza inventării aparatelor lui Blakewell şi Bain. Pentru folosirea pantelegrafului, utilizatorul trebuia să scrie un mesaj cu cerneală neconductivă pe o folie de staniu. Apoi folia era fixată pe o placă de metal curbată şi baleiată de un ac, cu trei linii la fiecare milimetru.

Semnalele erau comunicate aparatului receptor prin liniile de telegraf, iar mesajul era scris cu cerneală de culoare albastru de Berlin, deoarece hârtia pe care era scris mesajul receptat era îmbibată cu ferocianură de potasiu (ferocianură este folosită la producerea pigmenţilor albaştri). Sincronizarea perfectă a acelor de la cele două capete ale transmisiei era absolut nemaipomenită. Pentru a se asigura că acest dispozitiv era echipat corespunzător, a instalat ceasuri precise care funcţionau în tandem şi activau un pendul legat printr-o serie de scripeţi şi angrenaje de acele de transmisie.

Guvernul francez s-a arătat extrem de interesat de faxul lui Caselli şi i-a cerut să realizeze o serie de teste pentru a explora capacitatea aparatului. Acesta a trecut cu bine toate testele, iar în 1865 a fost instalat între Paris şi Lyon un fax funcţional, extins ulterior şi în Marsilia pentru trimiterea unor informaţii comerciale, cum ar fi cotele bursiere, dar se transmiteau şi desene.

Poate că acest aparat ar fi beneficiat de o utilizare pe scară largă cu mult mai devreme, dacă dezvoltarea sa n-ar fi fost întreruptă de războiul franco-prusac din anul 1870. Lumea nu a mai fost interesată de fax, iar serviciul de transmisiuni nu a mai fost reluat niciodată. Mai târziu, în 1891, Caselli a murit la Florenţa fără să mai fi încercat să aducă vreo îmbunătăţire faxului.

Bain, unul dintre primii oameni care au dezvoltat faxul, a avut un sfârşit trist. Iniţial, a primit din partea guvernului britanic un premiu de 7.000 de lire pentru descoperirile fundamentale realizate în domeniul aparatelor de telegraf, însă ulterior a fost ameninţat cu un litigiu şi a pierdut întreaga sumă. În 1873, un grup de inventatori l-au implorat pe prim-ministrul William Gladstone să-i acorde lui Bain o pensie anuală de 80 de lire, iar acesta s-a conformat. Bain a murit însă uitat de toată lumea, într-un oraş din apropiere de Glasgow, în 1877.

Check Also

Inventarea telegrafului

Ceea ce este interesant de remarcat este că Samuel F.B. Morse, inventatorul telegrafului, şi-a început …

Inventarea telefonului

Inventarea telefonului Inventarea telefonului, Invenţii, Telefon În mod ironic, inventarea telefonului a fost marcată de o lipsă …

Inventarea tancului

Ca armă militară, tancul a schimbat pentru totdeauna aspectul bătăliilor terestre. Acesta a apărut ca …

Inventarea şurubului

Se spune că în timpul unei vizite în Egipt, filozoful grec Arhimede ar fi realizat un …

Inventarea submarinului

Nu este nevoie să ne gândim prea mult pentru a putea aprecia efectul submarinului asupra …