Fragmente pentru istoria limbei române. Elemente dacice. I. Ghiuj. Cu post-scriptum despre d. Cihac şi Apendice despre d. Emile Picot, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Studiul despre ghiuj, cu titlul Fragmente pentru istoria limbei române. Ghiuj (este şi în Post-scriptum despre d. Cihac), a fost publicat în „Alegătorul liber” nr. 127 din 3 decembrie, nr. 128 din 5 decembrie, nr. 130 din 10 decembrie, nr. 132 din 15 decembrie, nr. 135 din 22 decembrie şi nr. 136 din 24 decembrie 1875, precedat de următoarea notă: „Domnilor redactori, pe când am ţinut la Facultatea de Litere din Bucureşti cursul meu gratuit de filologie comparativă, supres mai deunăzi, într-un paroxism de logică, de către mintosul ministru actual al Instrucţiunei Publice, schiţasem pentru a-mi servi în prelegeri mai multe notiţe relative la istoria limbei române, dintre cari vă trămit una, dacă veţi crede de cuviinţă a-i acorda loc în coloanele ziarului ce-l dirigeţi. Binevoiţi etc. Haşdău”.

A fost republicat, cu acelaşi titlu, în „Columna lui Traian” nr. 1 din ianuarie 1876. În acelaşi an a apărut şi în volum separat, Bucureşti, Noua Tipografie a laboratorilor români, 40 pagini, în care se includ Post-scriptum despre d. Cihac (în „Columna lui Traian” nr. 1 din 1876) şi Apendice. Răspunsul meu d-lui Emile Picot (în „Columna lui Traian” nr. 1 din 1876).

Originea indo-europeană a lui ghiuj (ca şi a lui ghiob, de care va fi vorba mai departe) a format materia câtorva lecţii de curs ţinute la Universitate în 1896-1897, aşa cum rezultă din caietele cu note ale unor studenţi păstrate la Arhivele Statului elin Bucureşti (manuscrisele cu cotele 1463, 1464, 1465, conţinând caietele a 15 studenţi care au frecventat cursurile de filologie comparată ale lui Hasdeu). Organizarea materiei în 7 capitole nu diferă de la curs la textul tipărit cu douăzeci de ani în urmă.

B.P. Hasdeu

Ortografia textului nu se deosebeşte de cea folosită în Etymologicum.

  • Alte citate cu ghiuj (din operele lui Alecsandri, Dunăreanu, Păsculescu, Marian) se pot vedea în DA; tot acolo sunt date variantele şi derivatele: ghioj, gluj, ghijau, ghiujgălău, ghiujgarău.
  • În transcrierea albaneză actuală: gjysh, gjyshe, stergjysh, tregjysh, katregjysh, pcsegjysh.
  • Asimilaţia shok: shosh nu e posibilă.
  • Totuşi ar. ghiuş, cu ş, e împrumutat din albaneză sau, cel puţin, rea menajat după fonetismul cuvântului albanez.
  • Rezultă de aci că în concepţia lui Hasdeu elementele pe care româna le are în comun cu albaneza nu se explică prin influentă reciprocă, ci prin moştenire independentă dintr-un substrat comun: traca.
  • Asupra lui hojma, pe care-l consideră contras clin hojoma, Hasdeu revine în Etymologicum Magnum Romaniae.
  • Pentru avidoma, aidoma din care ar proveni, după Hasdeu de-a valma, e tratat pe larg în Etymologicum Magnum Romaniae. În Dicţionarul limbii române, avidoma e considerat ca variantă a lui aidoma şi explicat prin vidomu „visibilis”, cu prepoziţia a şi ci: deicticul -a; de-avaloma, atestat numai la Dosoftei, e dat în DA; valomu şi e variantă a lui de-a valma. După cum se vede din articolul respectiv din Etymologicum Magnum Romaniae, II, Hasdeu refuză să accepte vreo apropiere între de-a valma şi termenii slavi,
  • Hasdeu se înşeală: modificarea lui ghi în h nu e posibilă; dezghioca şi dehoca sunt cuvinte diferite.
  • Legătura etimologică dintre gjyshe şi joshe e greu de acceptat din cauză că j- nu se poate explica din gj- (conferă Cabej, Studime gjuhesore).
  • Repertoriile cu reminiscenţele traco-dace întocmite de W. Tomaschek, de Decev, Georgiev, I.I. Russu etc. sunt mult mai bogate, dar departe de a reprezenta tezaurul complet al cuvintelor traco-dace păstrate.
  • Tot la Plinius e atestat şi Gygemeros „câmpie în Tracia”, pe care Vladimir Georgiev, Trakite, îl analizează în gyge (comp. rom. ghiuj, alb. gjysh) şi meros, din i.e. mero- „mare” (comp. rom. mare, adj.).
  • Despre emfaticul -a, vezi pe larg în Etymologicum Magnum Romaniae, unde se presupune că ar fi vorba de „o rămăşiţă dacică”.
  • Explicaţia rom. ghiuj prin substratul trac, înrudirea lui cu alb. gjysh au fost recunoscute de toţi cercetătorii elementelor preromane comune românei şi albanezei, dar. din păcate, referirile la Hasdeu s-au făcut cu totul întâmplător.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …