„Fost-ai ce-ai fost.” Un principiu estetic al sintaxei române în comparaţiune cu latina şi limbile romanice, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

„Fost-ai ce-ai fost.” Un principiu estetic al sintaxei române în comparaţiune cu latina şi limbile romanice, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a cărui primă ediţie a fost publicată în „Columna lui Traian” din iulie-octombrie şi noiembrie-decembrie 1883.

Studiul e neterminat. În citatele din texte vechi, am făcut următoarele modificări: i = i, u = zero, â = ă, i; celelalte modificări sunt la fel ca în Etymologicum.

„Fost-ai ce-ai fost” este printre puţinele cercetări de sintaxă românească din secolul al XIX-lea.

Alexandru Philippide, Principii de istoria limbii, Iaşi, 1894, afirmă că chiasmul este un „fenomen obişnuit în tot felul de limbi”, dar pentru ilustrarea lui nu găseşte alte exemple decât dintre cele extrase de Hasdeu din textele vechi şi populare.

Chiasmul a fost studiat şi de H. Tiktin, într-o lucrare privind topica formelor verbale şi a pronumelor neaccentuate, intitulată Zur Stellung der tonlosen Pronomina und Verbalformen im Rumänischen, în „Zeitschrift für romanische Philologie”, Halle, 1885.

Tiktin crede că structura a b - b a (verb - pronume: pronume - verb) a chiasmului, e în funcţie de poziţia în propoziţie: când verbul e la începutul propoziţiei, pronumele neaccentuat e enclitic, când se află în interiorul propoziţiei, pronumele e proclitic, de exemplu, dusu-mă de mă spălai. Tiktin se sprijină pe exemplele extrase de Hasdeu, ca să arate că chiasmul se produce mai ales la formele verbale compuse sau însoţite de pronume neaccentuate.

B.P. Hasdeu

În urmă, fenomenul chiasmului a fost studiat de I. Rizescu, O problemă de sintaxă istorică a limbii române în opera lui H. Tiktin, în „Studii şi cercetări lingvistice” nr. 1-2 din 1956 (problema chiasmului e la paginile 86-89), care, ca şi Tiktin, nu a depăşit însă constatările lui Hasdeu.

  • Hasdeu greşeşte, ca aproape toţi contemporanii săi, considerându-l pe Creangă „colector” de folclor.

  • Redactarea frazei poate da naştere la unele nedumeriri, de aceea trebuie precizat că Ion Neculce a trăit între 1672-1745 şi că letopiseţul său cuprinde istoria Moldovei de la Dabija-Vodă (1661), unde îl lăsase Miron Costin, până la 1743, la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat, deci un răstimp de 83 de ani. El şi-a scris opera după 1733, adică după ce împlinise 61 de ani.

  • Hasdeu dă crezare lui Kogălniceanu, care afirmă că este cunoscut „originalul cronicii lui Neculce, scris în cea mai mare parte de mâna sa”. Este vorba de manuscrisul de sub cota 253 de la Biblioteca Academici R.S.R., care conţine doar câteva pagini scrise de mâna cronicarului şi pe care l-a editat şi Iorgu Iordan (ediţia I, 1955, ediţia a II-a, 1959), iar Gabriel Ştrempel l-a luat ca text de bază al ediţiei critice publicate de el în 1982.

  • Neculce nu era „agramat”, cum i se pare lui Hasdeu; el ştia polona, rusa şi, foarte probabil, greaca.

Check Also

Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu, este un studiu …

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu, este un studiu …

Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de …

Scornesc şi stârnesc. Un specimen de necesitatea vechilor texturi pentru orice cercetare linguistică, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Scornesc şi stârnesc. Un specimen de necesitatea vechilor texturi pentru orice cercetare linguistică, de B.P. …

Cuvântul „samă” este el latin sau maghiar?, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Cuvântul „samă” este el latin sau maghiar?, de B.P. Hasdeu, este un studiu lingvistic a …