Finlanda în al doilea război mondial

După revoluţia bolşevică din octombrie 1917, Finlanda s-a declarat independentă faţă de Rusia la 6 decembrie 1917. La scurt timp, Rusia sovietică a recunoscut independenţa acestei ţări, dar relaţiile ruso-finlandeze au rămas încordate până la începutul celui de al doilea război mondial, din cauza faptului că Finlanda nu a adoptat calea dezvoltării socialiste, aşa cum ar fi dorit guvernul de la Moscova.

După ce au anexat în septembrie 1939 teritoriile poloneze, însumând circa 200.000 kmp, sovieticii au anexat cu forţa statele baltice Estonia, Letonia şi Lituania. De asemenea, URSS a încercat să-şi întărească graniţele la nord de Leningrad prin acapararea teritoriului finlandez din nordul oraşului. Finlandezii au respins pretenţiile sovietice. Războiul care a urmat, numit „războiul iernii” (30 noiembrie 1939 - 14 martie 1940), a durat 105 zile. Încleştarea, ca între David şi Goliat, a fost total disproporţionată, unui luptător finlandez revenindu-i 52 de adversari din Armata Roşie.

Trupele finlandeze comandate de mareşalul Mannerheim şi sprijinite de o linie fortificată, Linia Mannerheim, au opus o rezistenţă eroică. Finlandezii au aplicat tactica loviturilor scurte, prin surprindere, executate de schiori care apoi dispăreau instantaneu. Finlandezii au inventat, în lipsa aruncătoarelor de grenade antitanc, „cocktailul Molotov”, o sticlă conţinând un lichid inflamabil care la contactul cu blindajul tancului provoacă aprinderea şi învăluirea instantanee a acestuia în flăcări. Finlandezii au confecţionat 70.000 de astfel de arme artizanale.

Sovieticii au încercat să impună în Finlanda şi un guvern comunist în frunte cu Otto Kuusinen. La sfârşitul anului 1939 URSS a fost declarată ţară agresoare şi a fost exclusă din Liga Naţiunilor. Finlanda a câştigat admiraţia întregii lumi prin rezistenţa ei dârză, însă în cele din urmă a capitulat. Stalin a obţinut teritoriul finlandez dorit, cu preţul a 1 milion de morţi, faţă de doar 25.000 de finlandezi. Armata Roşie s-a dovedit în acest conflict neinstruită şi prost condusă.

La 26 iunie 1941, Finlanda s-a alăturat Germaniei în războiul antisovietic, însă armata finlandeză şi cea germană au luptat separat. În septembrie 1944, în urma păcii cu URSS, Finlanda a fost obligată la un nou sacrificiu teritorial. Mannerheim nu a avut însă soarta lui Antonescu. Între 1944 şi 1946 el a fost chiar preşedintele ţării.