Doina Jela

Doina Jela (1 martie 1951, Vadu, judeţul Constanţa) - prozatoare, publicistă şi traducătoare. Este fiica Tudorei (născută Gămălan) şi a lui Ion Enache, contabil.

Urmează studii elementare şi medii în Vadu, Lumina şi Năvodari, apoi Facultatea de Limbi Străine a Universităţii din Bucureşti, secţia franceză-română (1970-1974). După absolvire, predă româna şi franceza la şcoala medie din Valea Dacilor (1974-1985), apoi este profesoară suplinitoare de limba franceză la mai multe şcoli gimnaziale din Constanţa (1985-1990) şi redactor la revista „Tomis” (1990-1993); locuieşte doi ani în Franţa (1994-1996).

Din 1997, colaborează ca redactor asociat cu Editura Humanitas, unde devine, din 1998, redactor, coordonator al colecţiilor „Procesul comunismului” şi „Memorii, jurnale”, precum şi al seriei „Istorie”. Debutează în presă, la revista „Luceafărul”, cu proza scurtă Pauza de masă (1979); prima ediţie a Concursului de proză „Marin Preda” (1982) îi acordă Premiul organizatorilor. După 1989, colaborează cu proză, recenzii, cronici, note de lectură şi interviuri luate unor foşti deţinuţi politici (între ei, pentru prima oară în presa din ţară, Ion Ioanid) la „Tomis”, „România literară”, „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Familia”, „22”, „Arca”, „Observator” (Munchen) şi „Vatra”.

În volum, debutează cu două texte (Corespondent de război şi Dinspre drumul cu plopi) în antologia de proză contemporană a revistei „Tomis”, Vânzătorul de enigme (1993), debutul personal propriu-zis constituindu-l romanul nonfictiv Cazul Nichita Dumitru, încercare de reconstituire a unui proces comunist. 29 august - 1 septembrie 1952 (1995); Asociaţia Internaţională a Scriitorilor şi Oamenilor de Artă Români, cu sediul la Washington D.C., a acordat cărţii Premiul de onoare pe anul 1996.

Au urmat: Telejurnalul de noapte (1997), un decupaj de pagini diaristice scrise între 1979 şi 1989; Această dragoste care ne leagă. Reconstituirea unui asasinat (1998), desemnată, la Târgul Internaţional de Carte de la Timişoara, drept „Cartea anului”; Drumul Damascului. Spovedania unui fost torţionar (1999), care va sta la baza filmului După-amiaza unui torţionar în regia lui Lucian Pintilie; Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste (2001), un dicţionar al anchetatorilor, temnicerilor şi torţionarilor comunişti din România, conţinând 1.700 de nume.

Doina cultivă proza nonfictivă, în speţă romanul de reconstituire, jurnalul intim şi documentarul-anchetă, apelând energic la tehnicile literaturii. Un filon puternic reactivat este literatura interbelică a „autenticităţii”, cu recurs la transcrierea-colaj de documente (memorii, corespondenţă, dosare de arhivă) şi depoziţii verbale neprelucrate stilistic.

„Romanul nonfictiv” Cazul Nichita Dumitru reconstituie înscenarea judiciară din procesul Canal Dunăre - Marea Neagră (1952), prin a cărui sentinţă un muncitor a fost condamnat la moarte şi executat din raţiuni terorist-propagandistice: „stârpirea sabotorilor” regimului, „sabotori”, de altfel, reabilitaţi, tot propagandistic, de N. Ceauşescu în 1968. Dincolo de radiografia unui/unor destine tipice epocii, Jela întreprinde şi o analiză drastică a discursului ideologic al anilor ’50, de la temele obsedante la limbaj, imagini-pilot şi sofisme juridice.

Telejurnalul de noapte propune o mostră de „literatură de sertar”, cu însemnări din ultimul deceniu, sumbru şi delirant, al ceauşismului. Această dragoste care ne leagă este o anchetă-eseu care supune din nou reflecţiei un destin tragic, de astă dată al unei distinse intelectuale septuagenare, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, soţia lui E. Lovinescu şi mama Monicăi Lovinescu, arestată, în mai 1958, în scopul şantajării fiicei sale, crainică la un post occidental de radio. După ce a respins oferta de a se salva cerându-i fiicei sale să revină în ţară, a fost asasinată în închisoare, prin tortură psihică şi refuzul îngrijirilor medicale, şi înmormântată într-o groapă comună.

Spectrul uman al personajelor culminează, în Drumul Damascului, cu portretul, de substanţă dostoievskiană, dar unicat între cazurile reale cunoscute, al unui mărunt torţionar care, covârşit de revelaţia târzie a propriei ticăloşii, se căieşte, implorând să fie judecat şi pedepsit. Sarcasmul destinului lui Franţ Ţandăra este generat de persistenţa ocultă, dar activă a speţei sale profesionale, astfel încât deconspirarea, într-un proces, a unei întregi reţele malefice este sistematic blocată, iar personajul rămâne condamnat să-şi poarte povara teribilă pe „Drumul Damascului”.

În Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, Jela a încercat să expună, din nou cu varii mijloace literare (Alexandru Cistelecan a evidenţiat „arta dramatică a reconstituirilor” şi „peripeţia documentării”, utilizată ca „una din tramele epice ale cărţii”), o vastă serie de portrete ale unor funcţionari din sistemul represiv comunist. Miza a fost o „istorie naţională a infamiei” în spirit borgesian. Cu tot adevărul de esenţă al tipurilor prezentate, formula mixajului document-literatură a cărţilor scrise de Jela a suscitat unele controverse.

Opera literară

  • Cazul Nichita Dumitru. Încercare de reconstituire a unui proces comunist. 29 august - 1 septembrie 1952, Bucureşti, 1995;
  • Telejurnalul de noapte, Iaşi, 1997;
  • Această dragoste care ne leagă. Reconstituirea unui asasinat, Bucureşti, 1998;
  • Drumul Damascului. Spovedania unui fost torţionar, Bucureşti, 1999;
  • Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, Bucureşti, 2001.

Traduceri

  • Philippe Malaurie, Antologia gândirii juridice, Bucureşti, 1997;
  • Stephane Courtois, Cartea neagră a comunismului, Bucureşti, 1998 (în colaborare cu Brânduşa Palade);
  • Edward Behr, Sărută mâna pe care n-o poţi muşca (în colaborare), Bucureşti, 1999; O Americă înfricoşătoare, Bucureşti, 1999;
  • Boris Souvarine, Stalin, Bucureşti, 1999; Omul grec, coordonator Jean-Pierre Vermont, Bucureşti, 2002;
  • Nancy Huston, Amprenta îngerului, Bucureşti, 2003;
  • Vladimir Bukovski, Reuşeşti sau mori. Convorbiri. Conferinţe. Dezbateri, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 2003 (în colaborare cu Mona Cure şi Sorana Corneanu).

Check Also

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …

Anghel Dumbrăveanu

Anghel Dumbrăveanu (21 noiembrie 1933, Dobroteasa, judeţul Olt) – poet, prozator şi traducător. Este fiul …