Dezvoltarea economică în Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Chipul în care a fost înfăţişată istoria regatului feudal maghiar în veacul al XIV-lea oferă unul din cele mai grăitoare exemple despre modul tendenţios, neştiinţific, în care istoriografia burgheză înţelegea dezvoltarea societăţii.

Slujitoare credincioasă a politicii expansioniste şi a consolidării orânduirilor sociale bazate pe exploatare, istoriografia burgheză vedea în regii din dinastia de Anjou nişte „genii”, care au consolidat regatul maghiar şi au făcut din el un mare „imperiu”, cu sprijinul unor nobili „geniali” şi al bisericii catolice.

Veacurile XIV şi XV erau socotite o „epocă de aur” pentru populaţia ţării. Această interpretare urmărea un scop cât se poate de evident, acela de a ascunde exploatarea şi mizeria maselor populare, măsurile brutale de convertire a locuitorilor de religie ortodoxă la catolicism.

Pentru clasa dominantă această vreme a fost, într-adevăr, o „epocă de aur”; pentru masele populare ea a fost, însă, foarte întunecată.

Dacă în veacul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea se petrec unele prefaceri în Transilvania, ele se datorează evoluţiei fireşti a societăţii, dezvoltării forţelor de producţie.

Măsurile cu caracter economic, social şi juridic, precum şi acţiunile politice şi militare înfăptuite în acest timp, nu urmăreau decât să asigure clasei feudale întregul profit al acestei dezvoltări şi să ţină mai departe în supunere şi exploatare masele populare.

Fărâmiţarea feudală rămâne şi în această vreme o caracteristică a istoriei Transilvaniei, tendinţele centrifuge ale nobilimii manifestându-se cu putere mai ales când împrejurările le permiteau.

Totuşi, faţă de a doua jumătate a secolului al XIII-lea şi primele două decenii ale celui următor, puterea centrală a reuşit să se întărească relativ şi astfel să frâneze anarhia nobiliară, fără a izbuti, însă, să anihileze fărâmiţarea propriu-zisă.

Această relativă şi vremelnică îmbunătăţire a situaţiei a înlesnit înfăptuirea unor măsuri menite să contribuie la dezvoltarea economică a ţării.

Check Also

Primii capitalişti englezi

După ce războiul şi ciuma au dus la spargerea cadrului feudal, cadrul ghildei şi al …

Exploatarea economică a României în timpul ocupaţiei străine din primul război mondial

Problema exploatării economice a teritoriului românesc invadat a constituit una din preocupările majore ale administraţiei …

Dezvoltarea societăţii şi a raporturilor internaţionale în sud-estul Europei în secolele XIV-XV

Dezvoltarea societăţii de pe teritoriul României în secolele XIV-XV este strâns legată de aceea a …

Procesul de fărâmiţare feudală în Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIII-lea şi tendinţele de autonomie ale voievodatului transilvănean

Dezvoltarea economică Perioada din istoria Transilvaniei ce începe cu a doua jumătate a secolului al …

Desfăşurarea Revoluţiei de la 1848 din Transilvania în a doua jumătate a anului 1848

Printr-o politică greşită a guvernului ungar, dar mai ales prin politica reacţionară a guberniului şi …