Deşteptarea României, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Deşteptarea României, de Vasile Alecsandri, a fost scrisă, după toate probabilităţile, către sfârşitul lui martie 1848, cu prilejul mişcării revoluţionare de la Iaşi, care se desfăşoară la 27 şi 28 ale acestei luni.

A fost publicată pentru prima oară în repetate tiraje de foi volante, la Iaşi, poate într-o altă foaie volantă şi la Cernăuţi. Titlul iniţial era Cătră români. Cu acelaşi titlu este reprodusă în „Foaia pentru minte...”, nr. 21 din 24 mai 1848, în vremea când Alecsandri se afla la Braşov, în prima parte a exilului său.

Poezia a fost reprodusă apoi cu titlul Deşteptarea României în ediţia 1863, ediţia 1875, vol. II.

Interesant de reţinut pentru ecoul imediat, chiar pe plan literar, al acestei poezii este că faimosul Deşteaptă-te, române... al lui Andrei Mureşanu apărea în „Foaia pentru minte...”.

Vasile Alecsandri

În numărul imediat următor celui în care se publica poezia aceasta a lui Alecsandri, având titlul Răsunet, tocmai pentru a pune în lumină că este un răspuns din Transilvania la chemarea poetului nostru din poezie: „Iată! lumea se deşteaptă din adânca-i letargie / Ea păşeşte cu pas mare către-un ţel de mult dorit. / Ah! treziţi-vă ca dânsa, fraţii mei de Românie! / Sculaţi toţi cu bărbăţie, / Ziua vieţii a sosit!”.

Deşteptarea României

Voi ce staţi în adormire, voi ce staţi în nemişcare,

N-auziţi prin somnul vostru acel glas triumfător,

Ce se-nalţă pân’ la ceruri din a lumei deşteptare,

Ca o lungă salutare

Cătr-un falnic viitor?

Nu simţiţi inima voastră că tresare şi se bate?

Nu simţiţi în peptul vostru un dor sfânt şi românesc

La cel glas de înviere, la cel glas de libertate

Ce pătrunde şi răzbate

Orice suflet omenesc?

Iată! lumea se deşteaptă din adânca-i letargie!

Ea păşeşte cu pas mare cătr-un ţel de mult dorit.

Ah! treziţi-vă ca dânsa, fraţii mei de Românie!

Sculaţi toţi cu bărbăţie,

Ziua vieţei a sosit!

Libertatea-n faţa lumei a aprins un mândru soare,

Ş-acum neamurile toate cătră dânsul aţintesc

Ca un cârd de vulturi ageri ce cu-aripi mântuitoare

Se cerc vesel ca să zboare

Cătră soarele ceresc!

Check Also

„Fost-ai ce-ai fost.” Un principiu estetic al sintaxei române în comparaţiune cu latina şi limbile romanice, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

„Fost-ai ce-ai fost.” Un principiu estetic al sintaxei române în comparaţiune cu latina şi limbile …

Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Bourel, melc şi culbec. Dacii şi latinii într-o scoică, de B.P. Hasdeu, este un studiu …

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Posteritatea latinului „fax” în limba română. Un cuadruplet linguistic, de B.P. Hasdeu, este un studiu …

Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Biea. Cum ziceau românii înainte de a fi luat de la slavi pe „dragă”?, de …

Scornesc şi stârnesc. Un specimen de necesitatea vechilor texturi pentru orice cercetare linguistică, de B.P. Hasdeu (comentariu literar, rezumat literar)

Scornesc şi stârnesc. Un specimen de necesitatea vechilor texturi pentru orice cercetare linguistică, de B.P. …