Cultura în ţările române în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Însemnatele prefaceri prin care au trecut ţările române în a doua jumătate a secolului al XVI-lea n-au fost de natură a promova în mod deosebit creaţia culturală. Învingând aceste piedici, impulsionată de reformele religioase şi de curentele europene în circulaţie, totuşi creaţia culturală din ţările române îmbrăţişează toate genurile.

Şcolile

Sub impulsul curentelor reformate care aveau nevoie să-şi răspândească învăţăturile, după exemplul şcolii de la Braşov din prima jumătate a secolului al XVI-lea, în a doua jumătate a secolului se înfiinţează şcoli orăşeneşti la Sibiu, Bistriţa şi Sighişoara (luterane), Cluj, Târgu Mureş, Alba Iulia, Oradea etc. (protestante), la Caransebeş, Haţeg şi Lugoj (româneşti).

În Moldova, Despot Vodă cu aceleaşi scopuri înfiinţează, la Cotnari, în 1562 o şcoală latină cu grad de colegiu, la care aduce învăţaţi umanişti din Germania. La rândul său, mişcarea de contrareformă încearcă, tot prin şcoli, să combată reforma şi să răspândească catolicismul. În acest scop ia fiinţă la Cluj, în 1581, o universitate iezuită cu trei facultăţi: teologică, filozofică şi juridică, care funcţionează timp de 20 de ani.

Tiparul

Alături de şcoală, cartea tipărită era chemată să îndeplinească aceleaşi rosturi. Pe lângă tipografiile mai vechi, de la Târgovişte, Sibiu şi Braşov, pe la mijlocul secolului al XVI-lea ia fiinţă o tipografie. la Cluj, iar în a doua jumătate a veacului, altele la Alba Iulia, Oradea, Orăştie. Pentru răspândirea cărţii pe seama românilor, activitatea tipografică, mai întâi la Târgovişte şi apoi la Braşov, a diaconului Coresi, este de o importanţă excepţională.

Istoriografia

Discipolii cronicarului Macarie din prima jumătate a veacului al XVI-lea, Eftimie şi Azarie, îi urmează întrutotul exemplul. Eftimie scrie, din porunca lui Alexandru Lăpuşneanu, un Letopiseţ al Moldovei, care relatează evenimentele dintre anii 1541-1554, iar Azarie un altul care-l continuă pe cel dintâi până la 1574.

În Ţara Românească se alcătuiesc cronici boiereşti, inserate în compilaţia cunoscută sub numele de Letopiseţul Cantacuzinesc. Domnia lui Mihai Viteazul a stârnit - lucru pe deplin explicabil - interesul învăţaţilor vremii care i-au consacrat cronici ample. O cronică oficială a fost scrisă de logofătul Teodosie Rudeanu, iar alta, boierească, de un slujitor al boierilor Buzeşti. Doi greci, oameni de credinţă ai domnului român, Stavrinos şi Palamede, sunt autorii unor cronici versificate în limba greacă.

Umanismului i se datorează mai multe opere cu caracter istoric, scrise în Transilvania, cum este Cronica lui Sebastian Tinodi în care se relatează evenimentele din timpul răscoalei lui Doja, iar Ioan Sommer, fostul conducător al Şcolii de la Cotnari, după aşezarea sa la Braşov povesteşte în două lucrări viaţa lui Despot Vodă. În acest timp îşi are începuturile istoriografia orăşenească prin cronicile scrise de Gaspar Heltai, Ion Szekely şi Sebastian Borsos. Tot acum se manifestă şi istoriografia săsească, prin Istoriile lui Ieronim Ostermayer şi Cronologia lui Mihail Siegler.

Creaţia ştiinţifică

Creaţia ştiinţifică este prezentă prin ierbarul lui Petru Meliusz Juhasz, prin manualul de medicină al lui Gheorghe Lenoses, prin gramaticile lui Ioan Sylveszter şi Valentin Wagner, prin geografiile şi chorografiile lui Honterus şi Reichersdorffer.

Check Also

Cultura „amforelor sferice”

Descoperirile făcute între 1955-1958 în Moldova, ca cele de la Piatra Neamţ, Dolheştii Mari (lângă …

Dominaţia otomană asupra ţărilor române în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Regimul economic al dominaţiei otomane Instaurarea dominaţiei otomane a avut consecinţe importante, economice şi politice, …

Cultura cu ceramică decorată prin împunsături succesive

Cultura cu ceramică decorată prin împunsături succesive este cunoscută în Transilvania din numeroase locuri, mai …

Oraşele din ţările române în anii 1848-1864

Oraşele şi târgurile s-au dezvoltat necontenit în anii 1848-1864. S-a accentuat diferenţierea lor de sate, …

Mediile culturale româneşti în perioada interbelică

O politică de unificare în domeniul culturii Principiile şi temeliile pe care s-a înălţat România …