Cultura greco-romană în Dobrogea în secolele I-III d.Hr.

Transformările economice şi politice prin care a trecut Dobrogea sub stăpânirea romană au determinat o nouă fază în istoria culturii acestei regiuni. Peste vechile tradiţii greceşti s-au suprapus în această vreme forme noi de cultură, de origine foarte variată, venite odată cu stăpânirea romană, al căror amestec a dat un caracter specific vieţii culturale din Dobrogea în secolele I-III d.Hr.

Edificiile publice şi private datând din această perioadă prezintă, în contrast cu cele din epoca imediat anterioară, ale cărei condiţii social-economice şi politice precare au fost prezentate mai sus, un vădit caracter monumental. Ele reflectă în chip nemijlocit avântul economic pe care-l cunosc în această vreme atât oraşele greceşti de pe coasta de apus a Mării Negre, cât şi noile aşezări urbane şi chiar rurale întemeiate pe malul Dunării şi în interiorul Dobrogei. Trebuie subliniat însă faptul, fără de care n-am putea înţelege semnificaţia adâncă a acestei culturi, că în imensa lor majoritate monumentele din Dobrogea romană reflectă poziţia economică şi cultura clasei dominante.

Fie că e vorba de oligarhia negustorească din vechile oraşe pontice, care caută să-şi afirme devotamentul faţă de stăpânirea romană, la adăpostul căreia interesele sale de clasă erau pe deplin satisfăcute, fie că e vorba de cetăţenii romani privilegiaţi, colonişti, funcţionari şi veterani împroprietăriţi sau descendenţii lor din satele şi târgurile dobrogene, putem, afirma că urmele materiale ale culturii lor oglindesc pe deplin atât gândurile şi credinţele, cât şi poziţia lor de clasă în noua organizare social-economică impusă de stăpânirea romană. Din condiţii obiective, uşor de înţeles, informaţiile noastre documentare asupra culturii clasei exploatate sunt mult mai modeste. Ele au început a fi cercetate în chip sistematic de-abia în ultima vreme şi sunt departe de a putea îngădui completarea numeroaselor lacune ce mai persistă încă în studiul vieţii lor culturale.

Cunoaşterea precisă a monumentelor publice şi private din centrele urbane din Dobrogea romană este deseori îngreunată de faptul că, cu foarte rare excepţii, oraşele greco-romane din secolele I-III au fost în total sau în parte refăcute în cursul secolelor IV-VI, după gravele distrugeri pe care ele le-au cunoscut în special de la mijlocul secolului III d.Hr. înainte. Oricum însă, fie cu ajutorul cercetărilor arheologice, fie cu ajutorul documentelor epigrafice, ne putem da seama atât de varietatea acestor monumente, cât şi de amploarea lor.

Check Also

Uniunea pontică a lui Mitriade şi pătrunderea romană în Dobrogea

Cunoaşterea împrejurărilor istorice generale în mijlocul cărora documentele în chestiune au fost compuse contribuie să …

Cultele tradiţionale în Dobrogea romană

Alături de clădirile publice de caracter laic, n-au lipsit în Dobrogea romana edificiile de cult, …

Producţia de mărfuri în Dobrogea romană în secolele I-III d.Hr.

Înainte de toate, oraşele pontice au desfăşurat în noile condiţii create de stăpânirea romană, o …

Cultura cu ceramică decorată prin împunsături succesive

Cultura cu ceramică decorată prin împunsături succesive este cunoscută în Transilvania din numeroase locuri, mai …

Cultura în ţările române în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Însemnatele prefaceri prin care au trecut ţările române în a doua jumătate a secolului al …