Cultura cu ceramică decorată prin împunsături succesive

Cultura cu ceramică decorată prin împunsături succesive este cunoscută în Transilvania din numeroase locuri, mai ales pe baza unor materiale ceramice culese întâmplător. Ea a fost numită de unii cercetători germani Furchenstichkeramik, şi deosebită de cultura Coţofeni (denumită de ei Linsenkeramik = „ceramică decorată cu pastile”).

Amândouă au fost socotite în chip tendenţios de către promotorii teoriilor rasiste, drept documente ale expansiunii „popoarelor nordice” în Transilvania şi mai departe, până în Grecia. Aceste interpretări neştiinţifice au fost spulberate la timp de cercetarea românească, dovedindu-se că întreg acest complex nu a avut o origine nordică, ci dimpotrivă una locală, îmbinată cu influenţe culturale sudice şi răsăritene şi cu mişcări de triburi răsăritene - aşa cum s-a arătat aici în chip repetat.

Ceramica împodobită cu împunsături succesive este caracterizată prin linii adâncite - incizate - nu prin tăierea pastei încă moale a vasului dintr-o singură trăsătură, ci prin înfigerea repetată a vârfului instrumentului, formându-se astfel canale înguste cu pereţii în scări, care reţin mai bine substanţa albă încrustată în aceste incizii. Ea pare, după cum s-a arătat deja, să reprezinte o faza mai târzie a culturii Coţofeni.

Lucrul este dovedit şi de împrejurarea că există o serie de aşezări în care ea apare singură, fără a fi însoţită de cea decorată „cu pastile” (Coţofeni propriu-zis). Faza cu ceramică decorată cu împunsături succesive este puţin cunoscută, deoarece nu a fost studiată decât printr-o singură săpătură făcută la Câlnic, lângă Sebeş, unde s-au cercetat cincisprezece locuinţe.

Unele descoperiri recente semnalează pătrunderea acestei faze şi în regiunea muntoasă a Olteniei (în judeţul Vâlcea), fapt care ar explica absenţa din acele locuri a culturii Glina III şi ar sublinia încă odată sincronismul, cel puţin parţial, între cultura Glina III - Schneckenberg şi complexul târziu Coţofeni caracterizat prin ceramica decorată cu împunsături succesive. Nu se poate preciza pentru moment pe ce cale şi de unde a pătruns noua tehnică de decor, însoţită şi de unele motive (mai ales triunghiuri haşurate, dispuse astfel încât să rezulte un decor în stea sau în cruce); este de presupus însă şi o componentă sud-vestică venită prin Serbia şi Slovenia.

La Câlnic s-a putut constata o aşezare grupând probabil circa 20 de locuinţe rectangulare, construite din împletituri de nuiele şi chirpici, cu câte două încăperi, prevăzute cu vetre, cuptoare de foc şi gropi de provizii. Animalele domestice erau reprezentate prin cornute mari şi mici şi porci; se vina cerbul, căprioara şi porcul mistreţ. Prelucrarea pietrei prin cioplire şi şlefuire, ca şi a osului şi cornului, furniza cea mai mare parte a uneltelor de bază. Metal nu s-a găsit.

Check Also

Cultura dacică în secolele I î.Hr. şi I d.Hr.

Vorbind de cultura dacică, înţelegem să expunem în paginile ce urmează nu atât aspectul ei …

Cultura în vremea feudalismului timpuriu pe teritoriul României

Săpăturile arheologice recente au scos la iveală urme de cultură românească încă din veacul al …

Cultura în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

Problemele culturii româneşti capătă în cursul secolului al XVII-lea o complexitate tot mai mare, datorită …

Cultura greco-romană în Dobrogea în secolele I-III d.Hr.

Transformările economice şi politice prin care a trecut Dobrogea sub stăpânirea romană au determinat o …

Cultura în ţările române până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea

Veacul al XVII-lea şi începutul celui următor înscriu unele realizări de importanţă deosebită în cultura …